DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Lujeri verzi-gălbui sau brun-verzui, glabri, cu lemn urât mirositor.
Muguri alterni, aşezaţi neregulat, suprapuşi câte 2-3, gâtuiţi la bază.
Frunze imparipenat compuse, 15-25 cm, cu 11-25 foliole alungit
eliptice, mucronate, 2-4 cm, pe dos uneori păroase; înfrunzeşte în mai.
Flori mici, albastre-violet, grupate în spice terminale dese, de 7-15
cm, ce apar în iunie-iulie (figura 114 a).
Fructele păstăi unisperme, 7-9 mm, curbate ca o semilună,
indehiscente, căutate de fazani.
Amorfa este originară din America de Nord, la noi fiind introdusă în
perdele forestiere şi ca specie de subarboret.
Este o specie rustică, naturalizată în zăvoaie, plantaţii de plopi
euramericani (Delta Dunării), taluzuri etc., devenind astfel subspontană.
Reclamă climate calde, sezon lung de vegetaţie, staţiuni ferite de
îngheţuri timpurii; suportă uscăciunea solului de silvostepă, unde poate
vegeta pe versanţi însoriţi. Se dezvoltă pe terenuri erodate, soluri
nisipoase şi în staţiuni temporar inundate.
a.
b.
Fig 114 . 114. a. Amorpha fruticosa: frunze, flori;
b. Wistaria sinensis: exemplar înflorit.
- Leguminoase cu androceu diadelf -
GENUL WISTARIA Nutt.
Denumire ştiinţifică: WISTARIA SINENSIS (Sims.) Sweet.
Denumire populară: GLICINĂ
Liană exotică, cu tulpini ce pot atinge 20 m.
Lujeri la început sericeu păroşi, ulterior glabri lucitori, brun-gălbui.
Muguri alterni, relativ mari, încovoiaţi ca o gheară, alipiţi de lujer.
114 sursa: a. www.boga.ruhr-uni-bochum.de; b. www.calflora.net.
215