DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

strat de subarboret continuu ce protejează solul.
Vegetează pe soluri lutoase, grele, luto-nisipoase, scheletice, uscate.
Denumire ştiinţifică: CYTISUS HIRSUTUS L.
Denumire populară: DROB DE MUNTE
Arbust indigen, de până la 1 m.
Prezintă tulpini culcate şi ramuri erecte, lujeri scurt şi des păroşi
(scoarţă nevizibilă).
Frunze trifoliate, cu foliole obovate, 1-2 cm, pe dos mătăsos păroase.
Flori galbene, câte 5-6 pe lujerii scurţi din partea superioară a tulpinii.
Fructele sunt păstăi, 2.5-3 cm, cu peri lungi, lânoşi, patenţi.
Drobul de munte este un element balcano-panonic, întâlnindu-se
frecvent pe coaste însorite, pietroase, stâncării, nisipuri, din silvostepă şi
până la munte. Preferă solurile scheletice, calcaroase.
Denumire ştiinţifică: CYTISUS AUSTRIACUS L.
Denumire populară: DROB DE MUNTE
Arbust scund, 0.7 m, ce formează tufe dese.
Tulpinile şi ramurile sunt des păroase, acoperite de un indument
catifelat.
Frunze trifoliate, lung peţiolate, cu foliole obovate, cuneate, alipit
păroase.
Flori galbene, grupate în inflorescenţe capituliforme terminale.
Fructele sunt păstăi păroase, cu peri lungi mătăsoşi, nu prea deşi.
Eeste un element continental, larg răspândit începând din stepă şi
silvostepă; apare pe coaste însorite, tufărişuri, poieni, nisipuri, în pădurile
de stejari termofili fiind frecvent.
Rezistentă la secetă şi are un rol antierozional major.
GENUL AMORPHA L.
Denumire ştiinţifică: AMORPHA FRUTICOSA L.
Denumire populară: AMORFĂ, SALCÂM MIC
Arbust exotic, 1-3 m, rar 5-6 m.
Rădăcina este dezvoltată puternic în adâncime cu numeroase
ramificaţii superficiale constituindu-se într-un concurent redutabil pentru
speciile cu care creşte împreună (drajonează puternic).
Tulpinile se dezvoltă mai multe de la bază, cu ramuri lungi curbate în
sus, formează o coroană rară, ceea ce determină din partea speciei o slabă
protecţie a solului.
214