DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Scoarţa, frunzele şi fructele sunt otrăvitoare datorită alcaloidului
cytisină.
Specia este răspândită în Europa sudică, iar la noi spontan în Oltenia;
frecvent este cultivată în scop ornamental.
Salcâmul galben rezistă la secetă, ger, fum, fiind nepretenţios faţă de
sol. Preferă totuşi solurile calcaroase şi le evită pe cele excesiv de umede;
se dezvoltă şi pe solurile compacte, uscate. Are temperament de lumină.
GENUL CYTISUS L.
Denumire ştiinţifică: CYTISUS SCOPARIUS (L.) Link.
Denumire populară: MĂTURĂ VERDE, MĂTURI
Arbust indigen, de până la 2 m.
Rădăcina este pivotantă, puternică, cele laterale având nodozităţi
digitat-lobate.
Tulpinile sunt tufoase, erecte, dese, cu ramuri verzi, subţiri, muchiate,
la început cu miros de urzici strivite, după uscare devin negre.
Muguri subglobuloşi, alterni, mici. Frunze mici, 1-2 cm, trifoliate,
cele dinspre vârf simple şi cad înainte de sfârşitul verii.
Flori galbene-aurii, pedicelate, 2 cm, dispuse câte 1-2 la subsuoara
frunzelor.
Fructele sunt păstăi, turtite, 5 cm, negricioase.
Drajonează puternic, pe mari distanţe.
Apare frecvent în toată Europa Centrală şi sudică, la noi fiind
naturalizată şi sălbăticită, în zona colinară şi montană (Banat), prin
rarişti, liziere, păduri fag, cvercinee.
Rezistentă la secetă, dar suferă la ger. Este nepretenţioasă faţă de sol şi
climă, evitând totuşi calcarele.
Denumire ştiinţifică: CYTISUS NIGRICANS L.
Denumire populară: GROZAMĂ MARE
Arbust indigen, 1.5 m, cu ramuri subţiri, erecte, verzi, fin sulcate,
prevăzute cu peri alb-argintii, alipiţi.
Frunze trifoliate, lung peţiolate, cu foliole mici, eliptice, mucronate,
mătăsos-păroase.
Flori sunt galbene-aurii, grupate în raceme terminale, erecte, iar
fructele păstăi, turtite, 2-3 cm, negricioase. Frunzele, florile şi păstăile se
înnegresc la uscare.
Specia este răspândită în Europa centrală şi sudică, fiind un element
mezoxerofit. La noi apare frecvent în tufărişuri, poieni, liziere, coaste
uscate, pietroase, de la câmpie şi până la munte; în gorunete formează un
213