DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
grupa plantelor cu androceu cu 10 stamine libere, grupa celor cu androceu cu staminele toate concrescute (monadelf) şi grupa celor cu 9 stamine concrescute şi una liberă (diadelf). Fructul este o păstaie dehiscentă sau indehiscentă. - Leguminoase cu androceu cu stamine libere - GENUL SOPHORA L. Denumire ştiinţifică: SOPHORA JAPONICA L. Denumire populară: SALCÂM JAPONEZ, SOFORĂ Arbore exotic, de mărimea a II-a (20 m), cu înrădăcinare profundă şi tulpină scurtă. Scoarţa este netedă, verde-închisă, iar ritidomul apare de timpuriu şi este cenuşiu, subţire. Coroană deasă, largă, mai ales la arborii izolaţi. Lujeri verzi, glabri, cu miros neplăcut. Muguri alterni, mici, îngropaţi în cicatrice, violeţi-purpurii, păroşi. Frunze de 15-25 cm, imparipenat compuse, cu 7-17 foliole ovate sau ovat-lanceolate, întregi, alipit pubescente pe dos (figura 112 b). Flori albe-gălbui, mai mici decât la salcâm, grupate în panicule erecte de 15-30 cm, apar prin iulie-august. Fructele sunt păstăi, verzi, cărnoase, 5-10 cm, indehiscente, gâtuite între seminţe, se coc toamna târziu. Seminţele sunt negre, ovoid turtite, nu necesită forţare pentru a germina mai repede. Specia este originară din Extremul Orient, la noi fiind introdusă în scop ornamental, iar în culturi forestiere sofora a dat rezultate neconvingătoare (vegetaţie slabă în terenuri degradate, sensibilă la ger, creşteri reduse). Ca ecologie, specia este rezistentă la secetă şi relativ nepretenţioasă faţă de sol, rezistă la poluare şi are un temperament de lumină. - Leguminoase cu androceu monadelf - GENUL GENISTA L. Denumire ştiinţifică: GENISTA TINCTORIA L. Denumire populară: DROBIŢĂ Subarbust indigen, 0.5 m, cu ramuri lungi, verzi, muchiate, păroase. Frunze simple, lanceolate, 3 cm, păroase pe margini. Flori galbene însoţite de o frunzişoară bracteantă verde, grupate într-un racem sau panicul terminal (figura 113 a). Fructele sunt păstăi, liniare, turtite, 2-3 cm, glabre, cu 5-10 seminţe mici, verzi. 211
Apare natural în Europa, Asia de Vest, la noi fiind prezentă de la câmpie până în etajul subalpin, prin fâneţe, coaste, poieni, liziere. Creşte pe soluri compacte, argiloase, pseudogleizate, neutre. Alte specii ale genului Genista: G. sessilifolia DC., G. pilosa L., G. germanica L., G. radiata Scop., G. sagittalis L. etc. a. b. Fig 113 . 113. a. Genista tinctoria: frunze, flori; b. Laburnum anagyroides: frunze, flori. GENUL LABURNUM Medik. Denumire ştiinţifică: LABURNUM ANAGYROIDES Medik. Denumire populară: SALCÂM GALBEN Arbust indigen, 7 m, cu scoarţă măslinie, lujeri verzi-cenuşii, prevăzuţi cu peri alipiţi, cenuşii-argintii. Muguri alterni, mari, conici, alb-cenuşiu păroşi. Frunze trifoliate, lung peţiolate, fără stipele; foliolele sunt eliptice, 3-8 cm, scurt mucronate, în tinereţe sericeu pubescente (figura 113 b). Flori galben-aurii, 2 cm, mirositoare,grupate în raceme laxe, pendente, de 10-25 cm, apar în mai-iunie. Fructele sunt păstăi, 5-6 cm, alipit pubescente. 113 sursa: a. linnaeus.nrm.se; b. perso.wanadoo.fr. 212
- Page 157 and 158: Fructele sunt drupe globuloase, de
- Page 159 and 160: jugastrul, paltinul, mărul, păduc
- Page 161 and 162: Specia este originară din Europa s
- Page 163 and 164: Fig 83 . 83. Magnolia kobus: exempl
- Page 165 and 166: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arborele
- Page 167 and 168: Denumire ştiinţifică: CLEMATIS A
- Page 169 and 170: Fructele sunt bace elipsoidale, ro
- Page 171 and 172: Mugurii sunt opuşi, roşcaţi, tur
- Page 173 and 174: Denumire ştiinţifică: RIBES ALPI
- Page 175 and 176: Bacele sunt negre-purpurii, lucioas
- Page 177 and 178: FAMILIA ROSACEAE Juss. Familia incl
- Page 179 and 180: Flori albe grupate în umbele. Area
- Page 181 and 182: Denumire ştiinţifică: RUBUS IDAE
- Page 183 and 184: Denumire ştiinţifică: RUBUS CAES
- Page 185 and 186: Măceşul apare în Europa sudică
- Page 187 and 188: GENUL COTONEASTER Med. Denumire şt
- Page 189 and 190: a. b. Fig 101 . 101. a. Piracantha
- Page 191 and 192: Părul pădureţ este puţin preten
- Page 193 and 194: Alte specii ale genului Malus Mill.
- Page 195 and 196: Denumire ştiinţifică: SORBUS TOR
- Page 197 and 198: Frunze rombic-ovate, penat-lobate,
- Page 199 and 200: GENUL PRUNUS L. Denumire ştiinţif
- Page 201 and 202: Înrădăcinarea este puternică, p
- Page 203 and 204: a. b. c. Fig 110 . 110. a. Prunus p
- Page 205 and 206: FAMILIA CESALPINACEAE Familia Cesal
- Page 207: Flori dioice, grupate în panicule
- Page 211 and 212: strat de subarboret continuu ce pro
- Page 213 and 214: Frunze imparipenat compuse, cu 9-19
- Page 215 and 216: Salcâmul are un consum ridicat de
- Page 217 and 218: GENUL COLUTEA L. Denumire ştiinţi
- Page 219 and 220: Frunzele sunt alterne, paripenat co
- Page 221 and 222: Muguri alterni, mici, tomentoşi, s
- Page 223 and 224: GENUL RHUS L. Denumire ştiinţific
- Page 225 and 226: FAMILIA ACERACEAE A. L. Juss. GENUL
- Page 227 and 228: Coroana este largă, ovoidă, mai r
- Page 229 and 230: Jugastrul apare în toată Europa
- Page 231 and 232: trilobată(figura 128 a) . A. n. va
- Page 233 and 234: Frunze palmat compuse, cu 5-7 folio
- Page 235 and 236: FAMILIA CELASTRACEAE Lindl. GENUL E
- Page 237 and 238: Denumire ştiinţifică: EUONYMUS N
- Page 239 and 240: FAMILIA RHAMNACEAE A. L. Juss. GENU
- Page 241 and 242: Muguri alterni sau aproape opuşi,
- Page 243 and 244: a. b. Fig 137 . 137. a. Parthenocis
- Page 245 and 246: compacte sau cu umiditate în exces
- Page 247 and 248: • T. p. ssp. grandifolia, cu luje
- Page 249 and 250: a. b. Fig 141 . 141. a. Hibiscus sy
- Page 251 and 252: Denumire ştiinţifică: DAPHNE LAU
- Page 253 and 254: Lujeri anuali, cenuşiu-deschişi,
- Page 255 and 256: Preferă soluri aluvionare, nisipoa
- Page 257 and 258: Flori albe grupate în cime umbelif
Apare natural în Europa, Asia <strong>de</strong> Vest, la noi fiind prezentă <strong>de</strong> la<br />
câmpie până în etajul subalpin, prin fâneţe, coaste, poieni, liziere.<br />
Creşte pe soluri compacte, argiloase, pseudogleizate, neutre.<br />
Alte specii ale genului Genista: G. sessilifolia DC., G. pilosa L., G.<br />
germanica L., G. radiata Scop., G. sagittalis L. etc.<br />
a.<br />
b.<br />
Fig 113 . 113. a. Genista tinctoria: frunze, flori;<br />
b. Laburnum anagyroi<strong>de</strong>s: frunze, flori.<br />
GENUL LABURNUM Medik.<br />
Denumire ştiinţifică: LABURNUM ANAGYROIDES Medik.<br />
Denumire populară: SALCÂM GALBEN<br />
Arbust indigen, 7 m, cu scoarţă măslinie, lujeri verzi-cenuşii,<br />
prevăzuţi cu peri alipiţi, cenuşii-argintii.<br />
Muguri alterni, mari, conici, alb-cenuşiu păroşi.<br />
Frunze trifoliate, lung peţiolate, fără stipele; foliolele sunt eliptice, 3-8<br />
cm, scurt mucronate, în tinereţe sericeu pubescente (figura 113 b).<br />
Flori galben-aurii, 2 cm, mirositoare,grupate în raceme laxe,<br />
pen<strong>de</strong>nte, <strong>de</strong> 10-25 cm, apar în mai-iunie.<br />
Fructele sunt păstăi, 5-6 cm, alipit pubescente.<br />
113 sursa: a. linnaeus.nrm.se; b. perso.wanadoo.fr.<br />
212
Change language