DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

grupa plantelor cu androceu cu 10 stamine libere, grupa celor cu
androceu cu staminele toate concrescute (monadelf) şi grupa celor cu 9
stamine concrescute şi una liberă (diadelf).
Fructul este o păstaie dehiscentă sau indehiscentă.
- Leguminoase cu androceu cu stamine libere -
GENUL SOPHORA L.
Denumire ştiinţifică: SOPHORA JAPONICA L.
Denumire populară: SALCÂM JAPONEZ, SOFORĂ
Arbore exotic, de mărimea a II-a (20 m), cu înrădăcinare profundă şi
tulpină scurtă.
Scoarţa este netedă, verde-închisă, iar ritidomul apare de timpuriu şi
este cenuşiu, subţire.
Coroană deasă, largă, mai ales la arborii izolaţi.
Lujeri verzi, glabri, cu miros neplăcut.
Muguri alterni, mici, îngropaţi în cicatrice, violeţi-purpurii, păroşi.
Frunze de 15-25 cm, imparipenat compuse, cu 7-17 foliole ovate sau
ovat-lanceolate, întregi, alipit pubescente pe dos (figura 112 b).
Flori albe-gălbui, mai mici decât la salcâm, grupate în panicule erecte
de 15-30 cm, apar prin iulie-august.
Fructele sunt păstăi, verzi, cărnoase, 5-10 cm, indehiscente, gâtuite
între seminţe, se coc toamna târziu. Seminţele sunt negre, ovoid turtite,
nu necesită forţare pentru a germina mai repede.
Specia este originară din Extremul Orient, la noi fiind introdusă în
scop ornamental, iar în culturi forestiere sofora a dat rezultate
neconvingătoare (vegetaţie slabă în terenuri degradate, sensibilă la ger,
creşteri reduse).
Ca ecologie, specia este rezistentă la secetă şi relativ nepretenţioasă
faţă de sol, rezistă la poluare şi are un temperament de lumină.
- Leguminoase cu androceu monadelf -
GENUL GENISTA L.
Denumire ştiinţifică: GENISTA TINCTORIA L.
Denumire populară: DROBIŢĂ
Subarbust indigen, 0.5 m, cu ramuri lungi, verzi, muchiate, păroase.
Frunze simple, lanceolate, 3 cm, păroase pe margini. Flori galbene
însoţite de o frunzişoară bracteantă verde, grupate într-un racem sau
panicul terminal (figura 113 a). Fructele sunt păstăi, liniare, turtite, 2-3
cm, glabre, cu 5-10 seminţe mici, verzi.
211