DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

GENUL GLEDITSCHIA L.
Denumire ştiinţifică: GLEDITSCHIA TRIACANTHOS L.
Denumire populară: GLĂDIŢĂ, ROŞCOV SĂLBATIC
Arbore exotic, ce poate atinge până la 40 m, la noi fiind de mărimea a
II-a, cu înrădăcinare profundă şi stufoasă. Tulpina este relativ dreaptă,
uneori cu spini foarte mari (până la 15 cm) viguroşi, simpli, bi- sau
trifurcaţi, uneori în smocuri, proveniţi din transformarea lujerilor.
Scoarţa este cenuşie, mult timp netedă, târziu cu ritidom solzos.
Lujeri geniculaţi, brun-verzui, glabri, lucitori, cu spini deasupra
cicatricilor; în scop ornamental se foloseşte G. t. var. inermis (fără spini).
Muguri alterni, ascunşi în cicatrice sau scoarţă, câte 2-5 suprapuşi.
Frunze simplu sau dublu penat compuse (figura 111 b), 15-30 cm, cu
foliole de 1-3 cm, oblong-lanceolate, mărunt şi neregulat crenate.
Flori poligame sau dioice, mici, verzui, grupate în raceme înguste,
scurte, dispuse la subsuoara frunzelor pe ramurile din anul precedent;
înfloreşte în iunie-iulie.
Fructele sunt păstăi, 30-40 cm, brune lucitoare, turtite, răsucite
longitudinal, indehiscente; seminţele sunt brun-lucioase, cu tegument
tare, pietros (necesită forţare).
Arealul general se suprapune peste cel al salcâmului. Glădiţa este
originară din sud-estul Americii de Nord.
Reclamă un climat blând, cu sezon de vegetaţie lung, fără îngheţuri
târzii. Rezistă pe terenuri inundabile, pe soluri argiloase, compacte,
suportând şi o oarecare salinizare.
Este frecvent folosită la împădurirea terenurilor degradate, liziere etc.
GENUL GYMNOCLADUS L.
Denumire ştiinţifică: GYMNOCLADUS DIOICA (L.) Koch
Denumire populară: ROŞCOV DE CANADA
Arbore exotic, de mărimea a II-a, cu înrădăcinare superficială şi
tulpina dreaptă, bine elagată.
Scoarţa de timpuriu formează pe toată tulpina şi pe ramuri un ritidom
gros, solzos, negricios.
Lujerii sunt groşi, brumaţi, cenuşii-deschis, prevăzuţi cu lenticele
suberoase brune, fără spini, măduvă lată portocalie.
Muguri alterni, foarte mici, cu baza îngropată în cicatrice, nuzi,
solitari sau câte 2-3 suprapuşi.
Frunze mari de până la 80 cm, dublu penat compuse, cu 3-7 perechi
de aripi, fiecare cu câte 6-14 foliole de 5-8 cm, ovate, prelung ascuţite,
întregi; înfrunzeşte târziu, prin mai (figura 112 a).
209