DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

GENUL ABIES Mill.
Cuprinde peste 40 specii răspândite preponderent în zonele muntoase
ale emisferei nordice. Sunt arbori de talie mare cu înrădăcinare pivotantă.
Coroană este piramidală deasă, umbroasă, scoarţa mult timp netedă cu
pungi de răşină. Lujerii sunt netezi, iar mugurii dispuşi terminal
întotdeauna câte trei. Prezintă frunze aciculare lăţite, pe dos cu 2 dungi
albicioase de stomate, persistente, se schimbă la 6-15 ani.
Conurile sunt erecte, cilindrice, cu bractei obişnuit vizibile şi
răsfrânte; solzul carpelar cade la maturitate odată cu seminţele, iar pe
lujer rămâne axul erect. Seminţe relativ mari, triunghiulare, cu pungi de
răşină pe tegument şi prinse strâns de aripioară.
Speciile prezentate sunt: Abies alba, A. nordmanniana, A.
cephalonica, A. pinsapo, A. concolor şi A. grandis.
Denumire ştiinţifică: ABIES ALBA Mill.
Denumire populară: BRAD, BRAD ALB
CARACTERE MORFOLOGICE
Specie indigenă.
Mărimea a I-a, bradul atingând frecvent 40 m în înălţime şi 1 m
diametru. În literatură sunt semnalate exemplare de brad de pe muntele
Penteleu ce măsurau 54 m.
Înrădăcinarea este tipic pivotantă, dar pierde cu timpul pivotul şi
rădăcinile laterale pătrund adânc în pământ, fapt ce determină rezistenţa
mare la acţiunea vântului. De menţionat că pe soluri superficiale pivotul
se dezvoltă anevoios, sistemul devenind superficial şi faptul că în primii
ani rădăcina se dezvoltă greu în adâncime, puieţii suferind de secetă.
Tulpina este dreaptă, cilindrică, cu ramuri regulat verticilate dispuse
orizontal.În arboret strâns se elaghează mai bine decât molidul.
Scoarţa este cenuşiu-verzuie mult timp netedă, în tinereţe cu pungi de
răşină; la vârste înaintate ritidom nu este prea gros şi prezintă sub formă
de solzi poligonali.
Lemnul este moale, se aşchiază prin debitare, are duramen neevident
albicios. Are multiple întrebuinţări: lemn construcţie, mobilă, celuloză,
chibrituri, lemn de rezonanţă.
Coroană cilindric-piramidală, compactă, la vârste mari apare aşanumitul
“cuib de barză”, generat de încetinirea activităţii mugurelui
terminal şi deci, diminuarea distanţei dintre verticile.
Lujerii sunt cenuşii, netezi, scurt păroşi, cu cicatrici circulare netede.
Muguri mici, ovoizi, nerăşinoşi (cu excepţia celor terminali), dispuşi
terminal pe ramurile laterale întotdeauna câte trei (figura 2).
23