DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Denumire ştiinţifică: SORBUS ARIA L. Denumire populară: SORB Arbust sau arbore indigen, scund, scoarţă cenuşie, mult timp netedă. Lujerii sunt cenuşii, tomentoşi, ulterior glabri, bruni. Muguri alterni, ovoid-conici, depărtaţi de lujer, cu solzi pe margine ciliaţi, vâscoşi. Frunze simple, groase, ovate, 8-14 cm, acute, dublu serate, cu nervuri proeminente, pe dos argintiu-tomentoase (figura 105 b). Florile sunt albe, de 1.5 cm, cu două stile libere, tomentoase, grupate în corimbe. Fructe sferice, 1-1.5 cm, roşii-portocalii, cu miez făinos galben, fad. Specia are ca areal general Europa Centrală, iar în România, apare sporadic în zona colinară şi montană, pe coaste însorite, stâncării, în păduri rărite. Este specie de lumină, mezoxerofită, calcofilă. GENUL CRATAEGUS L. Denumire ştiinţifică: CRATAEGUS MONOGYNA Jacq. Denumire populară: PĂDUCEL, GHERGHINAR Arbust indigen, ce excepţional atinge 8-10 m. Tulpina este scundă, neregulată, iar coroana rară, ajunge până la sol. Scoarţa este cenuşiu-verzuie, lucitoare şi formează un ritidom timpuriu, solzos, cenuşiu-brun. Lujeri brun-roşcaţi, glabri, lucitori, cei laterali prevăzuţi la vârf sau de-a lungul lor cu spini. Muguri alterni, globuloşi, mici, roşcaţi. a. b. Fig 106 . 106. Crataegus monogyna: a. frunze, flori; b. fructe. 106 sursa: a. www.rz.uni-karlsruhe.de; b. www.iec.es. 199
Frunze rombic-ovate, penat-lobate, 3-7 lobi adânci neregulat-seraţi, glabre, lucioase, pe dos cu smocuri de peri în axila nervurilor (fig. 106). Florile sunt albe, tip 5, grupate în corimbe; gineceul are un singur stil. Fructul este ovoid, 8-10 mm, cărnos, roşu, cu un singur sâmbure. În general, păducelul apare în Europa până la 60° latitudine nordică, Asia de Vest, dar şi în Africa de Nord. În România, este frecvent din stepă până în etajul montan (Valea lui Bogdan-Sinaia, apare la 1350 m). Este un element de subarboret în pădurile luminoase, mai ales în stejărete, şleauri; apare în poieni, stâncării, pajişti, tufărişuri. Are o largă amplitudine ecologică, este mezofit-mezoxerofit, iubitor de căldură, rezistent la uscăciune, vegetând pe soluri variate. Variabilitatea speciei: • C. m. var. heterophylla, cu frunze pe acelaşi lujer de diverse forme, • C. m. var. monogyna, cu frunze 3-7 lobate şi serate, • C. m. var. calycina, cu frunze pe dos păroase, inflorescenţa, receptaculul şi fructele dens păroase. Denumire ştiinţifică: CRATAEGUS LAEVIGATA (Poir.) DC. Denumire populară: PĂDUCEL Arbust indigen, cu lujeri groşi, puternic spinoşi. Muguri alterni, globuloşi, mici, roşcaţi. Frunze de 2-5 cm, obovate, cuneate, cu 3(5) lobi, puţin adânci în partea superioară dinţaţi, glabre. Florile albe, pe tip 5, cu 2-3 stile, apar mai devreme decât la C. monogyna. Fructele sunt mai mari (8-15 mm), roşii, cu 2-3 sâmburi. Apare în Europa, Africa de Nord, iar în România, este sporadic în sudest (Banat, Ardeal), în zonă de câmpie şi coline. Este o specie termofilă, rezistentă la uscăciune. Varietăţi: C. l. var. plena (flori involte), C. l. var. pauli (flori stacojii). Denumire ştiinţifică: CRATAEGUS PENTAGYNA W. et K. Denumire populară: PĂDUCEL Arbust indigen, ce deosebeşte de speciile precedente prin: − lujeri cenuşii-bruni, pubescenţi, − frunze pe dos păroase, cu lobii inferiori perpendiculari pe nervura mediană, − flori cu caliciu şi pedunculi lânos-tomentoşi, − fructe - negre purpurii cu 5 sâmburi. Arealul: Europa, Asia; la noi, apare sporadic la câmpie şi coline în sudul ţării (stejărete termo-xerofile), prin liziere, poieni, versanţi însoriţi. 200
- Page 145 and 146: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Dudul alb
- Page 147 and 148: Denumire ştiinţifică: FICUS CARI
- Page 149 and 150: Longevitatea este de 300-400 ani. D
- Page 151 and 152: Lujeri viguroşi, uşor geniculaţi
- Page 153 and 154: Lemnul este deschis la culoare, inf
- Page 155 and 156: Se foloseşte la împădurirea tere
- Page 157 and 158: Fructele sunt drupe globuloase, de
- Page 159 and 160: jugastrul, paltinul, mărul, păduc
- Page 161 and 162: Specia este originară din Europa s
- Page 163 and 164: Fig 83 . 83. Magnolia kobus: exempl
- Page 165 and 166: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arborele
- Page 167 and 168: Denumire ştiinţifică: CLEMATIS A
- Page 169 and 170: Fructele sunt bace elipsoidale, ro
- Page 171 and 172: Mugurii sunt opuşi, roşcaţi, tur
- Page 173 and 174: Denumire ştiinţifică: RIBES ALPI
- Page 175 and 176: Bacele sunt negre-purpurii, lucioas
- Page 177 and 178: FAMILIA ROSACEAE Juss. Familia incl
- Page 179 and 180: Flori albe grupate în umbele. Area
- Page 181 and 182: Denumire ştiinţifică: RUBUS IDAE
- Page 183 and 184: Denumire ştiinţifică: RUBUS CAES
- Page 185 and 186: Măceşul apare în Europa sudică
- Page 187 and 188: GENUL COTONEASTER Med. Denumire şt
- Page 189 and 190: a. b. Fig 101 . 101. a. Piracantha
- Page 191 and 192: Părul pădureţ este puţin preten
- Page 193 and 194: Alte specii ale genului Malus Mill.
- Page 195: Denumire ştiinţifică: SORBUS TOR
- Page 199 and 200: GENUL PRUNUS L. Denumire ştiinţif
- Page 201 and 202: Înrădăcinarea este puternică, p
- Page 203 and 204: a. b. c. Fig 110 . 110. a. Prunus p
- Page 205 and 206: FAMILIA CESALPINACEAE Familia Cesal
- Page 207 and 208: Flori dioice, grupate în panicule
- Page 209 and 210: Apare natural în Europa, Asia de V
- Page 211 and 212: strat de subarboret continuu ce pro
- Page 213 and 214: Frunze imparipenat compuse, cu 9-19
- Page 215 and 216: Salcâmul are un consum ridicat de
- Page 217 and 218: GENUL COLUTEA L. Denumire ştiinţi
- Page 219 and 220: Frunzele sunt alterne, paripenat co
- Page 221 and 222: Muguri alterni, mici, tomentoşi, s
- Page 223 and 224: GENUL RHUS L. Denumire ştiinţific
- Page 225 and 226: FAMILIA ACERACEAE A. L. Juss. GENUL
- Page 227 and 228: Coroana este largă, ovoidă, mai r
- Page 229 and 230: Jugastrul apare în toată Europa
- Page 231 and 232: trilobată(figura 128 a) . A. n. va
- Page 233 and 234: Frunze palmat compuse, cu 5-7 folio
- Page 235 and 236: FAMILIA CELASTRACEAE Lindl. GENUL E
- Page 237 and 238: Denumire ştiinţifică: EUONYMUS N
- Page 239 and 240: FAMILIA RHAMNACEAE A. L. Juss. GENU
- Page 241 and 242: Muguri alterni sau aproape opuşi,
- Page 243 and 244: a. b. Fig 137 . 137. a. Parthenocis
- Page 245 and 246: compacte sau cu umiditate în exces
Frunze rombic-ovate, penat-lobate, 3-7 lobi adânci neregulat-seraţi,<br />
glabre, lucioase, pe dos cu smocuri <strong>de</strong> peri în axila nervurilor (fig. 106).<br />
Florile sunt albe, tip 5, grupate în corimbe; gineceul are un singur stil.<br />
Fructul este ovoid, 8-10 mm, cărnos, roşu, cu un singur sâmbure.<br />
În general, păducelul apare în Europa până la 60° latitudine nordică,<br />
Asia <strong>de</strong> Vest, dar şi în Africa <strong>de</strong> Nord. În România, este frecvent din<br />
stepă până în etajul montan (Valea lui Bogdan-Sinaia, apare la 1350 m).<br />
Este un element <strong>de</strong> subarboret în pădurile luminoase, mai ales în<br />
stejărete, şleauri; apare în poieni, stâncării, pajişti, tufărişuri.<br />
Are o largă amplitudine ecologică, este mezofit-mezoxerofit, iubitor<br />
<strong>de</strong> căldură, rezistent la uscăciune, vegetând pe soluri variate.<br />
Variabilitatea speciei:<br />
• C. m. var. heterophylla, cu frunze pe acelaşi lujer <strong>de</strong> diverse forme,<br />
• C. m. var. monogyna, cu frunze 3-7 lobate şi serate,<br />
• C. m. var. calycina, cu frunze pe dos păroase, inflorescenţa,<br />
receptaculul şi fructele <strong>de</strong>ns păroase.<br />
Denumire ştiinţifică: CRATAEGUS LAEVIGATA (Poir.) DC.<br />
Denumire populară: PĂDUCEL<br />
Arbust indigen, cu lujeri groşi, puternic spinoşi.<br />
Muguri alterni, globuloşi, mici, roşcaţi.<br />
Frunze <strong>de</strong> 2-5 cm, obovate, cuneate, cu 3(5) lobi, puţin adânci în<br />
partea superioară dinţaţi, glabre.<br />
Florile albe, pe tip 5, cu 2-3 stile, apar mai <strong>de</strong>vreme <strong>de</strong>cât la C.<br />
monogyna. Fructele sunt mai mari (8-15 mm), roşii, cu 2-3 sâmburi.<br />
Apare în Europa, Africa <strong>de</strong> Nord, iar în România, este sporadic în su<strong>de</strong>st<br />
(Banat, Ar<strong>de</strong>al), în zonă <strong>de</strong> câmpie şi coline.<br />
Este o specie termofilă, rezistentă la uscăciune.<br />
Varietăţi: C. l. var. plena (flori involte), C. l. var. pauli (flori stacojii).<br />
Denumire ştiinţifică: CRATAEGUS PENTAGYNA W. et K.<br />
Denumire populară: PĂDUCEL<br />
Arbust indigen, ce <strong>de</strong>osebeşte <strong>de</strong> speciile prece<strong>de</strong>nte prin:<br />
− lujeri cenuşii-bruni, pubescenţi,<br />
− frunze pe dos păroase, cu lobii inferiori perpendiculari pe nervura<br />
mediană,<br />
− flori cu caliciu şi pedunculi lânos-tomentoşi,<br />
− fructe - negre purpurii cu 5 sâmburi.<br />
Arealul: Europa, Asia; la noi, apare sporadic la câmpie şi coline în<br />
sudul ţării (stejărete termo-xerofile), prin liziere, poieni, versanţi însoriţi.<br />
200