DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

silvic.usv.ro
from silvic.usv.ro More from this publisher
28.04.2013 Views

Denumire ştiinţifică: SORBUS ARIA L. Denumire populară: SORB Arbust sau arbore indigen, scund, scoarţă cenuşie, mult timp netedă. Lujerii sunt cenuşii, tomentoşi, ulterior glabri, bruni. Muguri alterni, ovoid-conici, depărtaţi de lujer, cu solzi pe margine ciliaţi, vâscoşi. Frunze simple, groase, ovate, 8-14 cm, acute, dublu serate, cu nervuri proeminente, pe dos argintiu-tomentoase (figura 105 b). Florile sunt albe, de 1.5 cm, cu două stile libere, tomentoase, grupate în corimbe. Fructe sferice, 1-1.5 cm, roşii-portocalii, cu miez făinos galben, fad. Specia are ca areal general Europa Centrală, iar în România, apare sporadic în zona colinară şi montană, pe coaste însorite, stâncării, în păduri rărite. Este specie de lumină, mezoxerofită, calcofilă. GENUL CRATAEGUS L. Denumire ştiinţifică: CRATAEGUS MONOGYNA Jacq. Denumire populară: PĂDUCEL, GHERGHINAR Arbust indigen, ce excepţional atinge 8-10 m. Tulpina este scundă, neregulată, iar coroana rară, ajunge până la sol. Scoarţa este cenuşiu-verzuie, lucitoare şi formează un ritidom timpuriu, solzos, cenuşiu-brun. Lujeri brun-roşcaţi, glabri, lucitori, cei laterali prevăzuţi la vârf sau de-a lungul lor cu spini. Muguri alterni, globuloşi, mici, roşcaţi. a. b. Fig 106 . 106. Crataegus monogyna: a. frunze, flori; b. fructe. 106 sursa: a. www.rz.uni-karlsruhe.de; b. www.iec.es. 199

Frunze rombic-ovate, penat-lobate, 3-7 lobi adânci neregulat-seraţi, glabre, lucioase, pe dos cu smocuri de peri în axila nervurilor (fig. 106). Florile sunt albe, tip 5, grupate în corimbe; gineceul are un singur stil. Fructul este ovoid, 8-10 mm, cărnos, roşu, cu un singur sâmbure. În general, păducelul apare în Europa până la 60° latitudine nordică, Asia de Vest, dar şi în Africa de Nord. În România, este frecvent din stepă până în etajul montan (Valea lui Bogdan-Sinaia, apare la 1350 m). Este un element de subarboret în pădurile luminoase, mai ales în stejărete, şleauri; apare în poieni, stâncării, pajişti, tufărişuri. Are o largă amplitudine ecologică, este mezofit-mezoxerofit, iubitor de căldură, rezistent la uscăciune, vegetând pe soluri variate. Variabilitatea speciei: • C. m. var. heterophylla, cu frunze pe acelaşi lujer de diverse forme, • C. m. var. monogyna, cu frunze 3-7 lobate şi serate, • C. m. var. calycina, cu frunze pe dos păroase, inflorescenţa, receptaculul şi fructele dens păroase. Denumire ştiinţifică: CRATAEGUS LAEVIGATA (Poir.) DC. Denumire populară: PĂDUCEL Arbust indigen, cu lujeri groşi, puternic spinoşi. Muguri alterni, globuloşi, mici, roşcaţi. Frunze de 2-5 cm, obovate, cuneate, cu 3(5) lobi, puţin adânci în partea superioară dinţaţi, glabre. Florile albe, pe tip 5, cu 2-3 stile, apar mai devreme decât la C. monogyna. Fructele sunt mai mari (8-15 mm), roşii, cu 2-3 sâmburi. Apare în Europa, Africa de Nord, iar în România, este sporadic în sudest (Banat, Ardeal), în zonă de câmpie şi coline. Este o specie termofilă, rezistentă la uscăciune. Varietăţi: C. l. var. plena (flori involte), C. l. var. pauli (flori stacojii). Denumire ştiinţifică: CRATAEGUS PENTAGYNA W. et K. Denumire populară: PĂDUCEL Arbust indigen, ce deosebeşte de speciile precedente prin: − lujeri cenuşii-bruni, pubescenţi, − frunze pe dos păroase, cu lobii inferiori perpendiculari pe nervura mediană, − flori cu caliciu şi pedunculi lânos-tomentoşi, − fructe - negre purpurii cu 5 sâmburi. Arealul: Europa, Asia; la noi, apare sporadic la câmpie şi coline în sudul ţării (stejărete termo-xerofile), prin liziere, poieni, versanţi însoriţi. 200

Frunze rombic-ovate, penat-lobate, 3-7 lobi adânci neregulat-seraţi,<br />

glabre, lucioase, pe dos cu smocuri <strong>de</strong> peri în axila nervurilor (fig. 106).<br />

Florile sunt albe, tip 5, grupate în corimbe; gineceul are un singur stil.<br />

Fructul este ovoid, 8-10 mm, cărnos, roşu, cu un singur sâmbure.<br />

În general, păducelul apare în Europa până la 60° latitudine nordică,<br />

Asia <strong>de</strong> Vest, dar şi în Africa <strong>de</strong> Nord. În România, este frecvent din<br />

stepă până în etajul montan (Valea lui Bogdan-Sinaia, apare la 1350 m).<br />

Este un element <strong>de</strong> subarboret în pădurile luminoase, mai ales în<br />

stejărete, şleauri; apare în poieni, stâncării, pajişti, tufărişuri.<br />

Are o largă amplitudine ecologică, este mezofit-mezoxerofit, iubitor<br />

<strong>de</strong> căldură, rezistent la uscăciune, vegetând pe soluri variate.<br />

Variabilitatea speciei:<br />

• C. m. var. heterophylla, cu frunze pe acelaşi lujer <strong>de</strong> diverse forme,<br />

• C. m. var. monogyna, cu frunze 3-7 lobate şi serate,<br />

• C. m. var. calycina, cu frunze pe dos păroase, inflorescenţa,<br />

receptaculul şi fructele <strong>de</strong>ns păroase.<br />

Denumire ştiinţifică: CRATAEGUS LAEVIGATA (Poir.) DC.<br />

Denumire populară: PĂDUCEL<br />

Arbust indigen, cu lujeri groşi, puternic spinoşi.<br />

Muguri alterni, globuloşi, mici, roşcaţi.<br />

Frunze <strong>de</strong> 2-5 cm, obovate, cuneate, cu 3(5) lobi, puţin adânci în<br />

partea superioară dinţaţi, glabre.<br />

Florile albe, pe tip 5, cu 2-3 stile, apar mai <strong>de</strong>vreme <strong>de</strong>cât la C.<br />

monogyna. Fructele sunt mai mari (8-15 mm), roşii, cu 2-3 sâmburi.<br />

Apare în Europa, Africa <strong>de</strong> Nord, iar în România, este sporadic în su<strong>de</strong>st<br />

(Banat, Ar<strong>de</strong>al), în zonă <strong>de</strong> câmpie şi coline.<br />

Este o specie termofilă, rezistentă la uscăciune.<br />

Varietăţi: C. l. var. plena (flori involte), C. l. var. pauli (flori stacojii).<br />

Denumire ştiinţifică: CRATAEGUS PENTAGYNA W. et K.<br />

Denumire populară: PĂDUCEL<br />

Arbust indigen, ce <strong>de</strong>osebeşte <strong>de</strong> speciile prece<strong>de</strong>nte prin:<br />

− lujeri cenuşii-bruni, pubescenţi,<br />

− frunze pe dos păroase, cu lobii inferiori perpendiculari pe nervura<br />

mediană,<br />

− flori cu caliciu şi pedunculi lânos-tomentoşi,<br />

− fructe - negre purpurii cu 5 sâmburi.<br />

Arealul: Europa, Asia; la noi, apare sporadic la câmpie şi coline în<br />

sudul ţării (stejărete termo-xerofile), prin liziere, poieni, versanţi însoriţi.<br />

200

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!