DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

GENUL MALUS Mill.
Denumire ştiinţifică: MALUS SYLVESTRIS Mill.
Denumire populară: MĂR PĂDUREŢ
Arbore indigen, scund, cu tulpină scundă, puternic ramificată, ce
prezintă un ritidom brun-negricios, solzos, exfoliabil în plăci mari.
Lujeri adesea spinoşi, păroşi spre vârf în tinereţe, pe care se dezvoltă
brachiblaste fructifere; acestea se pot termina cu spin sau cu mugur.
Muguri alterni, ovoid conici, apropiaţi de lujer, tomentoşi.
Frunze lat-ovate, 5-7 cm, brusc acuminate, serate, pe dos slab
pubescente, cu peţiolul mai scurt decât frunza (figura 103).
Flori alb-roze, grupate în raceme umbelate; stamine au antere galbene.
Fructul este fals, verzui-gălbui, cărnos, ovoid sau globulos, 2-3 cm, la
vârf cu o adâncitură.
Fig 103 . 103. Malus sylvestris: frunze, flori
Arealul general este european, ajungând aproape de Cercul Polar. În
România, mărul pădureţ este frecvent la câmpie, coline şi până în
făgetele montane (sporadic): rarişti, liziere, coaste stâncoase, uneori chiar
pe sărături.
Rezistă mai bine la ger decât părul, dar suportă mai greu
compactizarea şi uscăciunea solului. Preferă soluri nisipo-lutoase,
permeabile, cu umiditate moderată; rezistă la umbrire.
Variabilitatea speciei:
• M. sylvestris var. sylvestris, cu frunze mature glabre,
• M. sylvestris var. dasyphylla, cu frunze mature tomentoase, cel puţin
pe dos.
103 sursa: www.toyen.uio.no.
195