28.04.2013 Views

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Flori unisexuat dioice, cele mascule sub formă <strong>de</strong> amenţi cilindrici,<br />

lungi, câte 6-8, iar cele femele alcătuite din câte două carpele ce poartă<br />

câte un ovul <strong>de</strong>schis şi stau pe un peduncul lung.<br />

Sămânţa sunt nişte false drupe – galbulus – alcătuite dintr-un<br />

sâmbure tare acoperit <strong>de</strong> un înveliş cărnos cu miros neplăcut; câte 2 pe un<br />

peduncul lung, asemănătoare unor prune elipsoidale verzi la început,<br />

galbene după coacere, albăstrui brumate.<br />

Maturaţia anuală, prin octombrie, iar germinaţia este hipogee cu 2<br />

cotiledoane.<br />

Creşterea este înceată în primii ani, apoi <strong>de</strong>vine <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> activă.<br />

Longevitate peste 1000 ani.<br />

AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />

Specia este originară din China orientală şi a fost introdusă în Europa<br />

în 1730, în Olanda. În România este cultivată doar în scop ornamental.<br />

Ginkgo biloba solicită un climat cald, dar suportă şi climatele mai<br />

reci, rezistând relativ bine la geruri, uscăciune şi poluare, însă puieţii sunt<br />

sensibili la frig. Creşte viguros pe soluri fertile, bogate în substanţe<br />

nutritive, afânate, reavene. Suportă o oarecare compactizare a solului.<br />

Are un temperament <strong>de</strong> lumină. Are puţini vătămători.<br />

VARIABILITATE MORFOLOGICĂ<br />

• Ginkgo biloba laciniata cu frunze mai late şi divizate,<br />

• Ginkgo biloba fastigiata cu coroană piramidală,<br />

• Ginkgo biloba pendula cu ramuri pen<strong>de</strong>nte.<br />

FAMILIA PINACEAE Lindl.<br />

Această familie cuprin<strong>de</strong> arbori şi arbuşti prepon<strong>de</strong>rent răspândiţi în<br />

emisfera nordică, conţinând speciile următoarelor genuri: Abies, Picea,<br />

Larix, Pseudolarix, Pinus, Tsuga, Pseudotsuga, Cedrus.<br />

Ramificaţiile sunt verticilate, iar lujerii sunt obişnuit lungi şi numai<br />

uneori microblaste (Larix, Pseudolarix, Pinus, Cedrus).<br />

Frunze sunt aciculare uninerve, persistente, rar caduce (Larix,<br />

Pseudolarix) cu canale rezinifere, cu structură xeromorfă, se inseră<br />

spiralat, izolate, grupate câte 2-5 sau în fascicule.<br />

Flori sunt unisexuat monoice, cele mascule cu numeroase stamine<br />

sub formă <strong>de</strong> amenţi gălbui, cele femele elipsoidale, cilindrice, cu<br />

numeroase carpele spiralate alcătuite dintr-un solz fertil şi o bractee<br />

sterilă unite doar la bază. Polenizarea este anemofilă, iar organul fructifer<br />

este numit con.<br />

În structura lemnului există canale rezinifere.<br />

22

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!