DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Denumire ştiinţifică: ROSA SPINOSISSIMA L.
Denumire populară: MĂCEŞ
Arbust indigen, scund tufos, 1 m.
Lujerii sunt subţiri, numeroşi cu ghimpi inegali, subulaţi şi cu peri
rigizi glanduloşi. Frunze imparipenat compuse cu 7 foliole rotunde, mici
(1-2 cm), dublu serate şi glanduloase, cu stipele scurte (figura 99 a). Flori
mari, 6 cm, solitare, albe, cu sepale nedivizate. Fructe negre-purpurii.
Apare în Europa, Asia vestică, iar la noi sporadic de la câmpie până la
munte, pe locuri pietroase. Este specie calcofilă, xerofită, xeromezofită;
în Dobrogea intră în componenţa şibliacurilor.
a.
b.
Fig 99 . 99. a. Rosa spinossisima: frunze, flori; b. Rosa rugosa: frunze, fructe.
Denumire ştiinţifică: ROSA RUGOSA Thunb.
Arbust exotic, 1-1.5 m, originar din Asia de Est, prevăzut cu numeroşi
lăstari subterani, puternici. Tulpinile şi ramurile sunt foarte ghimpoase,
cu ghimpi mari, drepţi şi cu aciculi păroşi.
Frunze imparipenat compuse, cu 5-9 foliole mari, groase, rigide, pe
dos suriu păroase cu glande lucioase. Flori mari, 8-9 cm, roşii, scurtpeţiolate,
utilizate pentru obţinerea de “oleum rosae”, precum şi la
prepararea de dulceţuri. Fructe mari, 2-3 cm, globuloase, roşii-portocalii,
glabre (figura 99 b).
Poate fi folosit în ameliorarea terenurilor degradate.
99 sursa: a. www9.yatego.com; b. linnaeus.nrm.se.
189