DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

silvic.usv.ro
from silvic.usv.ro More from this publisher
28.04.2013 Views

Denumire ştiinţifică: RUBUS HIRTUS W. et K. Denumire populară: MUR DE PĂDURE, RUGI Arbust indigen cu tulpini târâtoare, scunde, ghimpoase ce formează covoare dese ce stânjenesc regenerarea pădurii; pe tulpini sunt prezenţi ghimpi şi glande roşii sau violaceu închise, pedicelate, inegale. Frunze alterne, peţiolate, cu 3 foliole variabile (figura 96 a), inegal serate, pe dos păroase; foliola terminală este mai mare. Frunzele se păstrează verzi şi iarna, din cauza frigului se înroşesc (frunze hibernante). Flori mici, albe, grupate în inflorescenţe rare, păroase, glanduloase; înfloreşte din iunie şi până în septembrie. Fructele sunt polidrupe negre, dulci, comestibile. Comparativ cu fructele de la zmeur, polidrupa se detaşeasă împreună cu receptaculul. Murul de pădure este comun în toată Europa, la noi fiind prezent de la coline (gorunete, făgete) şi până în etajul montan. Abundă pe soluri cu humus mull, mull-moder, slab-moderat acide, bogate în baze de schimb. Este o specie relativ higrofită, pretenţioasă faţă de umiditatea atmosferică. Este rezistent la umbră, caz în care nu fructifică. a. b. Fig 96 . 96. a. Rubus hirtus: ramură cu frunze, flori; b. Rubus caesius: ramură cu frunze, flori. 96 sursa: a. thierry.jouet.free.fr; b. www.uib.es. 185

Denumire ştiinţifică: RUBUS CAESIUS L. Denumire populară: MUR DE CÂMP, MUR DE MIRIŞTE Arbust indigen cu tulpini târâtoare, slab lignificate, brumate, cu spini arcuiţi, subţiri şi peri glanduloşi (figura 96 b). Frunze alterne, cu trei foliole subţiri, dinţate sau uşor lobate, verzi şi persistente; stipelele sunt lanceolate. Flori albe, grupate în corimbe; murul de câmp înfloreşte toată vara. Fructele sunt polidrupe negre cu puţine drupeole mari, brumate. Specia apare în Europa şi Asia, la noi fiind specia cea mai comună la câmpie şi dealuri. Abundă prin păduri rărite, liziere, plantaţii de plopi euramericani, pe terenuri agricole. De asemenea, apare frecvent în luncile râurilor, pe soluri eubazice, compacte, temporar inundate, având un comportament de specie alternant-higrofită. Alte specii ale genului Rubus L.: R. bifrons Vest., R. plicatus Whe et N., R. candicans Whe., R. scaber Weihe et Ness, R. fruticosus L., R. sulcatus West., R. canescens DC. GENUL DRYAS L. Denumire ştiinţifică: DRYAS OCTOPETALA L. Denumire populară: ARGINŢICĂ Subarbust pitic, cu tulpini târâtoare, 40 cm, radicante. Frunze peţiolate, eliptice, cordate, sempervirescente, adânc crenate, uşor răsucite, pe faţă glabre, pe dos alb-tomentoase. Flori de 2-4 cm, solitare, hermafrodite, pedicelate, albe (figura 97). Fruct apocarpic, cu achene prevăzute cu stile lungi plumoase. Relict glaciar, cu areal montan în Europa, Asia, America de Nord. La noi apare în zona alpină, pe stâncării calcaroase, păşuni etc., formând comunităţi de mică întindere. 97 sursa: www.atlas-roslin.pl. Fig 97 . 97. Dryas octopetala: frunze, floare. 186

Denumire ştiinţifică: RUBUS HIRTUS W. et K.<br />

Denumire populară: MUR DE PĂDURE, RUGI<br />

Arbust indigen cu tulpini târâtoare, scun<strong>de</strong>, ghimpoase ce formează<br />

covoare <strong>de</strong>se ce stânjenesc regenerarea pădurii; pe tulpini sunt prezenţi<br />

ghimpi şi glan<strong>de</strong> roşii sau violaceu închise, pedicelate, inegale.<br />

Frunze alterne, peţiolate, cu 3 foliole variabile (figura 96 a), inegal<br />

serate, pe dos păroase; foliola terminală este mai mare. Frunzele se<br />

păstrează verzi şi iarna, din cauza frigului se înroşesc (frunze hibernante).<br />

Flori mici, albe, grupate în inflorescenţe rare, păroase, glanduloase;<br />

înfloreşte din iunie şi până în septembrie.<br />

Fructele sunt polidrupe negre, dulci, comestibile. Comparativ cu<br />

fructele <strong>de</strong> la zmeur, polidrupa se <strong>de</strong>taşeasă împreună cu receptaculul.<br />

Murul <strong>de</strong> pădure este comun în toată Europa, la noi fiind prezent <strong>de</strong> la<br />

coline (gorunete, făgete) şi până în etajul montan.<br />

Abundă pe soluri cu humus mull, mull-mo<strong>de</strong>r, slab-mo<strong>de</strong>rat aci<strong>de</strong>,<br />

bogate în baze <strong>de</strong> schimb.<br />

Este o specie relativ higrofită, pretenţioasă faţă <strong>de</strong> umiditatea<br />

atmosferică. Este rezistent la umbră, caz în care nu fructifică.<br />

a.<br />

b.<br />

Fig 96 . 96. a. Rubus hirtus: ramură cu frunze, flori;<br />

b. Rubus caesius: ramură cu frunze, flori.<br />

96 sursa: a. thierry.jouet.free.fr; b. www.uib.es.<br />

185

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!