DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Denumire ştiinţifică: RUBUS HIRTUS W. et K. Denumire populară: MUR DE PĂDURE, RUGI Arbust indigen cu tulpini târâtoare, scunde, ghimpoase ce formează covoare dese ce stânjenesc regenerarea pădurii; pe tulpini sunt prezenţi ghimpi şi glande roşii sau violaceu închise, pedicelate, inegale. Frunze alterne, peţiolate, cu 3 foliole variabile (figura 96 a), inegal serate, pe dos păroase; foliola terminală este mai mare. Frunzele se păstrează verzi şi iarna, din cauza frigului se înroşesc (frunze hibernante). Flori mici, albe, grupate în inflorescenţe rare, păroase, glanduloase; înfloreşte din iunie şi până în septembrie. Fructele sunt polidrupe negre, dulci, comestibile. Comparativ cu fructele de la zmeur, polidrupa se detaşeasă împreună cu receptaculul. Murul de pădure este comun în toată Europa, la noi fiind prezent de la coline (gorunete, făgete) şi până în etajul montan. Abundă pe soluri cu humus mull, mull-moder, slab-moderat acide, bogate în baze de schimb. Este o specie relativ higrofită, pretenţioasă faţă de umiditatea atmosferică. Este rezistent la umbră, caz în care nu fructifică. a. b. Fig 96 . 96. a. Rubus hirtus: ramură cu frunze, flori; b. Rubus caesius: ramură cu frunze, flori. 96 sursa: a. thierry.jouet.free.fr; b. www.uib.es. 185
Denumire ştiinţifică: RUBUS CAESIUS L. Denumire populară: MUR DE CÂMP, MUR DE MIRIŞTE Arbust indigen cu tulpini târâtoare, slab lignificate, brumate, cu spini arcuiţi, subţiri şi peri glanduloşi (figura 96 b). Frunze alterne, cu trei foliole subţiri, dinţate sau uşor lobate, verzi şi persistente; stipelele sunt lanceolate. Flori albe, grupate în corimbe; murul de câmp înfloreşte toată vara. Fructele sunt polidrupe negre cu puţine drupeole mari, brumate. Specia apare în Europa şi Asia, la noi fiind specia cea mai comună la câmpie şi dealuri. Abundă prin păduri rărite, liziere, plantaţii de plopi euramericani, pe terenuri agricole. De asemenea, apare frecvent în luncile râurilor, pe soluri eubazice, compacte, temporar inundate, având un comportament de specie alternant-higrofită. Alte specii ale genului Rubus L.: R. bifrons Vest., R. plicatus Whe et N., R. candicans Whe., R. scaber Weihe et Ness, R. fruticosus L., R. sulcatus West., R. canescens DC. GENUL DRYAS L. Denumire ştiinţifică: DRYAS OCTOPETALA L. Denumire populară: ARGINŢICĂ Subarbust pitic, cu tulpini târâtoare, 40 cm, radicante. Frunze peţiolate, eliptice, cordate, sempervirescente, adânc crenate, uşor răsucite, pe faţă glabre, pe dos alb-tomentoase. Flori de 2-4 cm, solitare, hermafrodite, pedicelate, albe (figura 97). Fruct apocarpic, cu achene prevăzute cu stile lungi plumoase. Relict glaciar, cu areal montan în Europa, Asia, America de Nord. La noi apare în zona alpină, pe stâncării calcaroase, păşuni etc., formând comunităţi de mică întindere. 97 sursa: www.atlas-roslin.pl. Fig 97 . 97. Dryas octopetala: frunze, floare. 186
- Page 131 and 132: Plopii negri hibrizi sunt arbori de
- Page 133 and 134: (de la o anumită înălţime) se d
- Page 135 and 136: a. b. Fig 65 . 65. Salix fragilis:
- Page 137 and 138: Denumire ştiinţifică: SALIX SILE
- Page 139 and 140: Specia are un areal specific regiun
- Page 141 and 142: Muguri bruni-gălbui, conici, depă
- Page 143 and 144: Specie oligotrofă, oligotermă, ch
- Page 145 and 146: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Dudul alb
- Page 147 and 148: Denumire ştiinţifică: FICUS CARI
- Page 149 and 150: Longevitatea este de 300-400 ani. D
- Page 151 and 152: Lujeri viguroşi, uşor geniculaţi
- Page 153 and 154: Lemnul este deschis la culoare, inf
- Page 155 and 156: Se foloseşte la împădurirea tere
- Page 157 and 158: Fructele sunt drupe globuloase, de
- Page 159 and 160: jugastrul, paltinul, mărul, păduc
- Page 161 and 162: Specia este originară din Europa s
- Page 163 and 164: Fig 83 . 83. Magnolia kobus: exempl
- Page 165 and 166: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arborele
- Page 167 and 168: Denumire ştiinţifică: CLEMATIS A
- Page 169 and 170: Fructele sunt bace elipsoidale, ro
- Page 171 and 172: Mugurii sunt opuşi, roşcaţi, tur
- Page 173 and 174: Denumire ştiinţifică: RIBES ALPI
- Page 175 and 176: Bacele sunt negre-purpurii, lucioas
- Page 177 and 178: FAMILIA ROSACEAE Juss. Familia incl
- Page 179 and 180: Flori albe grupate în umbele. Area
- Page 181: Denumire ştiinţifică: RUBUS IDAE
- Page 185 and 186: Măceşul apare în Europa sudică
- Page 187 and 188: GENUL COTONEASTER Med. Denumire şt
- Page 189 and 190: a. b. Fig 101 . 101. a. Piracantha
- Page 191 and 192: Părul pădureţ este puţin preten
- Page 193 and 194: Alte specii ale genului Malus Mill.
- Page 195 and 196: Denumire ştiinţifică: SORBUS TOR
- Page 197 and 198: Frunze rombic-ovate, penat-lobate,
- Page 199 and 200: GENUL PRUNUS L. Denumire ştiinţif
- Page 201 and 202: Înrădăcinarea este puternică, p
- Page 203 and 204: a. b. c. Fig 110 . 110. a. Prunus p
- Page 205 and 206: FAMILIA CESALPINACEAE Familia Cesal
- Page 207 and 208: Flori dioice, grupate în panicule
- Page 209 and 210: Apare natural în Europa, Asia de V
- Page 211 and 212: strat de subarboret continuu ce pro
- Page 213 and 214: Frunze imparipenat compuse, cu 9-19
- Page 215 and 216: Salcâmul are un consum ridicat de
- Page 217 and 218: GENUL COLUTEA L. Denumire ştiinţi
- Page 219 and 220: Frunzele sunt alterne, paripenat co
- Page 221 and 222: Muguri alterni, mici, tomentoşi, s
- Page 223 and 224: GENUL RHUS L. Denumire ştiinţific
- Page 225 and 226: FAMILIA ACERACEAE A. L. Juss. GENUL
- Page 227 and 228: Coroana este largă, ovoidă, mai r
- Page 229 and 230: Jugastrul apare în toată Europa
- Page 231 and 232: trilobată(figura 128 a) . A. n. va
Denumire ştiinţifică: RUBUS HIRTUS W. et K.<br />
Denumire populară: MUR DE PĂDURE, RUGI<br />
Arbust indigen cu tulpini târâtoare, scun<strong>de</strong>, ghimpoase ce formează<br />
covoare <strong>de</strong>se ce stânjenesc regenerarea pădurii; pe tulpini sunt prezenţi<br />
ghimpi şi glan<strong>de</strong> roşii sau violaceu închise, pedicelate, inegale.<br />
Frunze alterne, peţiolate, cu 3 foliole variabile (figura 96 a), inegal<br />
serate, pe dos păroase; foliola terminală este mai mare. Frunzele se<br />
păstrează verzi şi iarna, din cauza frigului se înroşesc (frunze hibernante).<br />
Flori mici, albe, grupate în inflorescenţe rare, păroase, glanduloase;<br />
înfloreşte din iunie şi până în septembrie.<br />
Fructele sunt polidrupe negre, dulci, comestibile. Comparativ cu<br />
fructele <strong>de</strong> la zmeur, polidrupa se <strong>de</strong>taşeasă împreună cu receptaculul.<br />
Murul <strong>de</strong> pădure este comun în toată Europa, la noi fiind prezent <strong>de</strong> la<br />
coline (gorunete, făgete) şi până în etajul montan.<br />
Abundă pe soluri cu humus mull, mull-mo<strong>de</strong>r, slab-mo<strong>de</strong>rat aci<strong>de</strong>,<br />
bogate în baze <strong>de</strong> schimb.<br />
Este o specie relativ higrofită, pretenţioasă faţă <strong>de</strong> umiditatea<br />
atmosferică. Este rezistent la umbră, caz în care nu fructifică.<br />
a.<br />
b.<br />
Fig 96 . 96. a. Rubus hirtus: ramură cu frunze, flori;<br />
b. Rubus caesius: ramură cu frunze, flori.<br />
96 sursa: a. thierry.jouet.free.fr; b. www.uib.es.<br />
185