DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Specia este originară din Canada, S.U.A., în România frecvent
cultivată ornamental.
Este puţin pretenţioasă faţă de condiţiile de mediu, fiind rezistă la ger
şi secetă; creşte bine pe soluri aluvionare, nisipo-lutoase, afânate. Are un
temperament de lumină.
GENUL SPIRAEA L.
Denumire ştiinţifică: SPIRAEA CHAMAEDRIFOLIA L.
Alte denumiri ştiinţifice: Spiraea ulmifolia Scop.
Denumire populară: CUNUNIŢĂ, TAULĂ
Arbust indigen, 2 m, cu lujeri arcuiţi, muchiaţi, geniculaţi, ce au
măduvă largă, sunt brun-roşcaţi, glabri.
Muguri alterni, mici, ovoizi, depărtaţi de ax.
Frunze de 4-7 cm, ovate, acute, la bază îngustate sau rotunjite, dublu
serate, în 1 /3 inferioară întregi.
Flori albe, grupate în raceme umbeliforme ce apar în iunie, iar fructul
este o foliculă mică, brună.
Cununiţa apare natural în Europa şi Asia, în România fiind răspândită
în regiunea montană şi subalpină, de-a lungul văilor, prin chei,
grohotişuri, stâncării calcaroase (saxicolă).
Este puţin pretenţioasă, rezistă la ger şi secetă.
Denumire ştiinţifică: SPIRAEA × VANHOUTTEI (Briot.) Zbl.
Denumire populară: FLOAREA MIRESII
Specia este un hibrid între S. cantoniensis × S. trilobata, fiind exotică,
originară din Extremul Orient şi se prezintă sub formă de tufe dese de
până la 2 m.
Lujerii sunt rotunzi, zvelţi, lucitori, arcuit-pendenţi.
Frunze rombice sau ovate, 3-4 cm, crenate în ½ superioară, pe dos
verzi-albăstrui.
Flori albe mici (8 mm), grupate în corimbe multiflore (figura 93 c), iar
fructele sunt folicule mici brune.
Este puţin pretenţioasă faţă de sol, rezistă la ger şi are temperament de
lumină.
Denumire ştiinţifică: SPIRAEA CRENATA L.
Denumire populară: TAVALGĂ, TAULĂ
Arbust indigen, ce poate atinge1 m, frecvent sub 50 cm.
Frunze alungit-obovate, îngustate, întregi sau crenate în jumătatea
superioară a limbului, cu 3 nervuri principale mediane aproape paralele.
181