DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Flori monoice, inflorescenţele femele grupate câte 1-2 pe un peduncul lung şi apar odată cu frunzele. Fructul este compus (poliachenă) de 2-3 cm cu un peduncul de 15 cm, se coace toamna şi rămâne peste iarnă pe arbore. Suportă bine seceta ca P. orientalis şi este rezistent la ger ca P. occidentalis. Platanul este pretenţios faţă de sol, crescând viguros pe soluri fertile, afânate, reavene chiar umede (similar cu plopii). Are un temperament de lumină. Denumire ştiinţifică: PLATANUS OCCIDENTALIS L. Denumire populară: PLATAN AMERICAN Arbore exotic de mărimea a I-a. Scoarţa se exfoliază în plăci mărunte, mai ales în părţile superioare ale tulpinii şi pe ramuri. Frunze mari, 20 cm, slab-lobate, cu 3 lobi triunghiulari dinţaţi, sinusuri foarte largi, pe dos slab păroase; lobii sunt mai laţi decât lungi. Fruct compus (poliachenă) de 2-3 cm, apare cu suprafaţa aproape netedă. Specia este originară din estul şi centrul Americii de Nord. Rezistă bine la ger, fiind frecvent în lunci. Denumire ştiinţifică: PLATANUS ORIENTALIS L. Denumire populară: PLATAN ORIENTAL Arbore exotic de mărimea I-a. Scoarţa se exfoliază în plăci mari, lăsând trunchiul neted. Frunze cu 5 lobi mai lungi decât laţi, cu sinusuri adânci, adesea cu încă 2 lobi mici la bază. Capitulele fructifere sunt mai mici, câte 3 sau mai multe pe un peduncul lung, cu aspect ţepos. Apare natural în Grecia, Asia Mică, Caucaz. În sudul Mării Caspice apare în amestec cu Zelkowa carpinifolia şi Pterocarya fraxinifolia. Preferă soluri umede (lunci), cere mai multă căldură şi suportă umbrirea moderată. 179
FAMILIA ROSACEAE Juss. Familia include numeroase specii de arbori, arbuşti şi plante erbacee, cu flori hermafrodite, pe tip 5. Tipul de fruct este divers: foliculă, achenă, drupă, drupă falsă, acesta fiind criteriul de scindare a familiei în patru subfamilii: Spiraeoideae, Rosoideae, Pomoideae, Prunoideae. Genurile abordate sunt: • Subfamilia Spiraeoideae: Physocarpus, Spiraea; • Subfamilia Rosoideae: Kerria, Rubus, Dryas, Rosa; • Subfamilia Pomoideae: Cotoneaster, Pyracantha, Cydonia, Mespilus, Chaenomeles, Pyrus, Malus, Crataegus, Amelanchier; • Subfamilia Prunoideae: Prunus. GENUL PHYSOCARPUS Maxim. Denumire ştiinţifică: PHYSOCARPUS OPULIFOLIUS Maxim. Arbust exotic, tufos, 4 m, cu scoarţa roşiatică, exfoliabilă în fâşii. Lujeri verzi-cenuşii până la brun-roşcaţi, subţiri, muchiaţi, glabri. Muguri alterni, ovoconici, cu 3-5 solzi desfăcuţi ala vârf, bruni. Frunze de 3-8 cm, cu 3-5 lobi crenat-dinţaţi sau lobulaţi, pe dos pubescente de-a lungul nervurilor (figura 93 a). Flori de circa 1 cm, la început roz-palid, apoi albe, grupate la vârful lujerilor în corimbe şi apar în iunie-iulie. Fructele sunt folicule grupate câte cinci, unite la bază, fiecare se desface în 2 valve. a. b. c. Fig 93 . 93. a. Physocarpus opulifolius: frunze, flori; Spiraea vanhouttei: b. ramură cu frunze; c. flori. 93 sursa: a. www.cc.jyu.fi; b. thierry.jouet.free.fr; c. www.gaelicgardens.com. 180
- Page 125 and 126: SECŢIA LEUCE Duby Denumire ştiin
- Page 127 and 128: Muguri alterni, ovo-conici, 6-7 mm,
- Page 129 and 130: SECŢIA AIGEIROS Duby Denumire şti
- Page 131 and 132: Plopii negri hibrizi sunt arbori de
- Page 133 and 134: (de la o anumită înălţime) se d
- Page 135 and 136: a. b. Fig 65 . 65. Salix fragilis:
- Page 137 and 138: Denumire ştiinţifică: SALIX SILE
- Page 139 and 140: Specia are un areal specific regiun
- Page 141 and 142: Muguri bruni-gălbui, conici, depă
- Page 143 and 144: Specie oligotrofă, oligotermă, ch
- Page 145 and 146: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Dudul alb
- Page 147 and 148: Denumire ştiinţifică: FICUS CARI
- Page 149 and 150: Longevitatea este de 300-400 ani. D
- Page 151 and 152: Lujeri viguroşi, uşor geniculaţi
- Page 153 and 154: Lemnul este deschis la culoare, inf
- Page 155 and 156: Se foloseşte la împădurirea tere
- Page 157 and 158: Fructele sunt drupe globuloase, de
- Page 159 and 160: jugastrul, paltinul, mărul, păduc
- Page 161 and 162: Specia este originară din Europa s
- Page 163 and 164: Fig 83 . 83. Magnolia kobus: exempl
- Page 165 and 166: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arborele
- Page 167 and 168: Denumire ştiinţifică: CLEMATIS A
- Page 169 and 170: Fructele sunt bace elipsoidale, ro
- Page 171 and 172: Mugurii sunt opuşi, roşcaţi, tur
- Page 173 and 174: Denumire ştiinţifică: RIBES ALPI
- Page 175: Bacele sunt negre-purpurii, lucioas
- Page 179 and 180: Flori albe grupate în umbele. Area
- Page 181 and 182: Denumire ştiinţifică: RUBUS IDAE
- Page 183 and 184: Denumire ştiinţifică: RUBUS CAES
- Page 185 and 186: Măceşul apare în Europa sudică
- Page 187 and 188: GENUL COTONEASTER Med. Denumire şt
- Page 189 and 190: a. b. Fig 101 . 101. a. Piracantha
- Page 191 and 192: Părul pădureţ este puţin preten
- Page 193 and 194: Alte specii ale genului Malus Mill.
- Page 195 and 196: Denumire ştiinţifică: SORBUS TOR
- Page 197 and 198: Frunze rombic-ovate, penat-lobate,
- Page 199 and 200: GENUL PRUNUS L. Denumire ştiinţif
- Page 201 and 202: Înrădăcinarea este puternică, p
- Page 203 and 204: a. b. c. Fig 110 . 110. a. Prunus p
- Page 205 and 206: FAMILIA CESALPINACEAE Familia Cesal
- Page 207 and 208: Flori dioice, grupate în panicule
- Page 209 and 210: Apare natural în Europa, Asia de V
- Page 211 and 212: strat de subarboret continuu ce pro
- Page 213 and 214: Frunze imparipenat compuse, cu 9-19
- Page 215 and 216: Salcâmul are un consum ridicat de
- Page 217 and 218: GENUL COLUTEA L. Denumire ştiinţi
- Page 219 and 220: Frunzele sunt alterne, paripenat co
- Page 221 and 222: Muguri alterni, mici, tomentoşi, s
- Page 223 and 224: GENUL RHUS L. Denumire ştiinţific
- Page 225 and 226: FAMILIA ACERACEAE A. L. Juss. GENUL
FAMILIA ROSACEAE Juss.<br />
Familia inclu<strong>de</strong> numeroase specii <strong>de</strong> arbori, arbuşti şi plante erbacee,<br />
cu flori hermafrodite, pe tip 5. Tipul <strong>de</strong> fruct este divers: foliculă,<br />
achenă, drupă, drupă falsă, acesta fiind criteriul <strong>de</strong> scindare a familiei în<br />
patru subfamilii: Spiraeoi<strong>de</strong>ae, Rosoi<strong>de</strong>ae, Pomoi<strong>de</strong>ae, Prunoi<strong>de</strong>ae.<br />
Genurile abordate sunt:<br />
• Subfamilia Spiraeoi<strong>de</strong>ae: Physocarpus, Spiraea;<br />
• Subfamilia Rosoi<strong>de</strong>ae: Kerria, Rubus, Dryas, Rosa;<br />
• Subfamilia Pomoi<strong>de</strong>ae: Cotoneaster, Pyracantha, Cydonia, Mespilus,<br />
Chaenomeles, Pyrus, Malus, Crataegus, Amelanchier;<br />
• Subfamilia Prunoi<strong>de</strong>ae: Prunus.<br />
GENUL PHYSOCARPUS Maxim.<br />
Denumire ştiinţifică: PHYSOCARPUS OPULIFOLIUS Maxim.<br />
Arbust exotic, tufos, 4 m, cu scoarţa roşiatică, exfoliabilă în fâşii.<br />
Lujeri verzi-cenuşii până la brun-roşcaţi, subţiri, muchiaţi, glabri.<br />
Muguri alterni, ovoconici, cu 3-5 solzi <strong>de</strong>sfăcuţi ala vârf, bruni.<br />
Frunze <strong>de</strong> 3-8 cm, cu 3-5 lobi crenat-dinţaţi sau lobulaţi, pe dos<br />
pubescente <strong>de</strong>-a lungul nervurilor (figura 93 a).<br />
Flori <strong>de</strong> circa 1 cm, la început roz-palid, apoi albe, grupate la vârful<br />
lujerilor în corimbe şi apar în iunie-iulie.<br />
Fructele sunt folicule grupate câte cinci, unite la bază, fiecare se<br />
<strong>de</strong>sface în 2 valve.<br />
a.<br />
b.<br />
c.<br />
Fig 93 . 93. a. Physocarpus opulifolius: frunze, flori;<br />
Spiraea vanhouttei: b. ramură cu frunze; c. flori.<br />
93 sursa: a. www.cc.jyu.fi; b. thierry.jouet.free.fr; c. www.gaelicgar<strong>de</strong>ns.com.<br />
180
Change language