DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Denumire ştiinţifică: RIBES UVA-CRISPA L.
Denumire populară: AGRIŞ
Arbust indigen, tufos, de 1-1.5 m.
Tulpini foarte numeroase, cele bătrâne curbate în afară; acestea produc
rădăcini adventive ce duc la dezvoltarea tufei.
Scoarţa este cenuşiu-brună, exfoliabilă în fâşii lungi.
Lujeri tomentoşi, cu spini simpli, la baza frunzelor cu spini tripartiţi.
Muguri alterni, ovoconici cu solzi desfăcuţi ala vârf, ciliaţi.
Frunze semicirculare, 2-6 cm, cu 3-5 lobi crenat-dinţaţi, glabre sau
moale pubescente (figura 90).
Flori mici, verzui, hermafrodite, câte 1-3, cu caliciu campanulat şi
lobii sepalelor de 3 ori mai lungi decât petalele.
Fructele sunt ovoid-globuloase, glandulos păroase sau glabre,
acrişoare, comestibile, cu seminţe negricioase; se coc prin iunie-iulie.
a.
b.
Fig 90 . 90. Ribes uva-crispa: a. frunze, flori; b. fructe (bace).
Agrişul are un areal ce se întinde în Europa, Asia şi Africa de Nord. În
România apare la munte până în etajul alpin, fiind frecvent cultivat.
Este rezistent la ger şi nu suportă lumina intensă. Reclamă umiditate
atmosferică, soluri fertile, reavăn-umede. Are un sistem profund de
înrădăcinare, fapt ce determină ca specia să suporte mai bine seceta decât
celelalte specii de Ribes. Suferă în urma atacului făinării americane a
agrişului (Sphaeroteca mors urae) şi este gazdă intermediară pentru
Cronartium ribicola (rugina pinilor cu 5 ace ce atacă Pinus strobus).
90 sursa: a. linnaeus.nrm.se; b. www.bioimages.org.uk.
175