DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Denumire ştiinţifică: LIRIODENDRON TULIPIFERA L. Denumire populară: ARBORE LALEA, TULIPAR CARACTERE MORFOLOGICE Arbore exotic de mărimea I, ce poate atinge înălţimi de până la 45 m şi diametre de până la 2-4 m. Tulpina este dreaptă, cilindrică, elagată pe mare înălţime. Scoarţa este cenuşiu închis, subţire, mai târziu cu crăpături fine longitudinal. Coroană regulat ovoidă. Lujerii sunt verzi-măslinii, glabri, lucitori, cu măduva lamelar întreruptă; cicatricea stipelelor lasă o urmă inelară în dreptul mugurilor. Mugurii sunt alterni, pedicelaţi, cu vârful rotunjit, comprimaţi lateral, cu 2 solzi de aceeaşi lungime, brumaţi, glabri . Frunze mari, 7-12 cm, în formă de liră (figura 84), cu 4 lobi acuţi, evident simetrice, glabre, verzi-albăstrui pe dos, cu peţiol de 5-10 cm; toamna se colorează galben intens. Flori terminale, hermafrodite, mari (4-8 cm), în formă de lalea, cu 6 petale mari galben-sulfurii şi 3 sepale verzi caduce, cu stamine şi carpele numeroase; înfloreşte prin mai-iunie. Fructe în formă de conuri alungite, 6-8 cm, cu numeroase achene monoaripate ce se desfac de pe ax. a. b. Fig 84 . 84. Liriodendron tulipifera: a. lujer, mugur, frunză, floare, fruct; b. flori. 84 sursa: a. www.iastate.edu; b. www.albion.edu. 167
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arborele lalea este originar din sud-estul Americii de Nord, la noi, fiind introdus în scop ornamental, mai rar în cultură (ex. pădurea Mocear- Mureş). Este o specie de climat cald, fiind pretenţioasă faţă de umiditatea solului şi cea atmosferică. Vegetează bine pe soluri de luncă, afânate, profunde, jilave, cu nivelul apei freatice la mică adâncime, iar în regiuni secetoase se instalează numai pe lângă ape; evită solurile calcaroase. Rezistă la geruri puternice, de până la -44ºC, fiind însă sensibilă la îngheţurile târzii. Temperamentul este de lumină, ca specie de amestec realizând trunchiuri bine elagate. FAMILIA RANUNCULACEAE A. L. Juss. Această familie cuprinde numeroase specii ierboase şi doar câteva specii lemnoase agăţătoare, cu frunze alterne rar opuse, simple sau compuse, dinţate sau lobate, cu flori hermafrodite ce au elementele florale dispuse spirociclic, iar fructul este o poliachenă, foliculă, capsulă sau bacă. GENUL CLEMATIS L. Cuprinde circa 250 specii de arbuşti sau plante ierboase, obişnuit agăţătoare din zonele temperate ale emisferei nordice. Acestea prezintă muguri opuşi, frunze simple sau compuse, flori hermafrodite, rar dioice, solitare, în cime sau panicule, cu înveliş floral simplu constituit din 4 sau 5-8 sepale colorate, stamine şi carpele numeroase în spirale; carpelele sunt libere. Fructul este o achenă cu stil lung, plumos, persistent. Denumire ştiinţifică: CLEMATIS VITALBA L. Denumire populară: CURPEN DE PĂDURE CARACTERE MORFOLOGICE Specie indigenă arbustivă, cu tulpini căţărătoare, ce pot atinge 10 m; fără suport planta devine târâtoare. Scoarţa este exfoliabilă în fâşii lungi, longitudinale. Lujerii sunt verzi-cenuşii până la vişinii, cu muchii rotunjite. Muguri opuşi, mici, păroşi, ascunşi la subsuoara peţiolilor frunzelor. Frunze imparipenat compuse, cu 3-5 foliole de 3-10 cm ovate sau ovat-lanceolate, acuminate, dinţate sau uşor lobate, glabre; peţiolul de 1- 3 cm se poate transforma în cârcel de susţinere a plantei (figura 85). 168
- Page 113 and 114: putând creşte în amestec cu Q. r
- Page 115 and 116: SECŢIA DASCIA Kotschy - SERIA LANU
- Page 117 and 118: a. b. Fig 55 . 55. Quercus virgilia
- Page 119 and 120: Coroana arborilor izolaţi este foa
- Page 121 and 122: a. Fig 57 . 57. Juglans nigra: a. l
- Page 123 and 124: a. a. b. Fig 59 . 59. Carya ovata:
- Page 125 and 126: SECŢIA LEUCE Duby Denumire ştiin
- Page 127 and 128: Muguri alterni, ovo-conici, 6-7 mm,
- Page 129 and 130: SECŢIA AIGEIROS Duby Denumire şti
- Page 131 and 132: Plopii negri hibrizi sunt arbori de
- Page 133 and 134: (de la o anumită înălţime) se d
- Page 135 and 136: a. b. Fig 65 . 65. Salix fragilis:
- Page 137 and 138: Denumire ştiinţifică: SALIX SILE
- Page 139 and 140: Specia are un areal specific regiun
- Page 141 and 142: Muguri bruni-gălbui, conici, depă
- Page 143 and 144: Specie oligotrofă, oligotermă, ch
- Page 145 and 146: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Dudul alb
- Page 147 and 148: Denumire ştiinţifică: FICUS CARI
- Page 149 and 150: Longevitatea este de 300-400 ani. D
- Page 151 and 152: Lujeri viguroşi, uşor geniculaţi
- Page 153 and 154: Lemnul este deschis la culoare, inf
- Page 155 and 156: Se foloseşte la împădurirea tere
- Page 157 and 158: Fructele sunt drupe globuloase, de
- Page 159 and 160: jugastrul, paltinul, mărul, păduc
- Page 161 and 162: Specia este originară din Europa s
- Page 163: Fig 83 . 83. Magnolia kobus: exempl
- Page 167 and 168: Denumire ştiinţifică: CLEMATIS A
- Page 169 and 170: Fructele sunt bace elipsoidale, ro
- Page 171 and 172: Mugurii sunt opuşi, roşcaţi, tur
- Page 173 and 174: Denumire ştiinţifică: RIBES ALPI
- Page 175 and 176: Bacele sunt negre-purpurii, lucioas
- Page 177 and 178: FAMILIA ROSACEAE Juss. Familia incl
- Page 179 and 180: Flori albe grupate în umbele. Area
- Page 181 and 182: Denumire ştiinţifică: RUBUS IDAE
- Page 183 and 184: Denumire ştiinţifică: RUBUS CAES
- Page 185 and 186: Măceşul apare în Europa sudică
- Page 187 and 188: GENUL COTONEASTER Med. Denumire şt
- Page 189 and 190: a. b. Fig 101 . 101. a. Piracantha
- Page 191 and 192: Părul pădureţ este puţin preten
- Page 193 and 194: Alte specii ale genului Malus Mill.
- Page 195 and 196: Denumire ştiinţifică: SORBUS TOR
- Page 197 and 198: Frunze rombic-ovate, penat-lobate,
- Page 199 and 200: GENUL PRUNUS L. Denumire ştiinţif
- Page 201 and 202: Înrădăcinarea este puternică, p
- Page 203 and 204: a. b. c. Fig 110 . 110. a. Prunus p
- Page 205 and 206: FAMILIA CESALPINACEAE Familia Cesal
- Page 207 and 208: Flori dioice, grupate în panicule
- Page 209 and 210: Apare natural în Europa, Asia de V
- Page 211 and 212: strat de subarboret continuu ce pro
- Page 213 and 214: Frunze imparipenat compuse, cu 9-19
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />
Arborele lalea este originar din sud-estul Americii <strong>de</strong> Nord, la noi,<br />
fiind introdus în scop ornamental, mai rar în cultură (ex. pădurea Mocear-<br />
Mureş).<br />
Este o specie <strong>de</strong> climat cald, fiind pretenţioasă faţă <strong>de</strong> umiditatea<br />
solului şi cea atmosferică. Vegetează bine pe soluri <strong>de</strong> luncă, afânate,<br />
profun<strong>de</strong>, jilave, cu nivelul apei freatice la mică adâncime, iar în regiuni<br />
secetoase se instalează numai pe lângă ape; evită solurile calcaroase.<br />
Rezistă la geruri puternice, <strong>de</strong> până la -44ºC, fiind însă sensibilă la<br />
îngheţurile târzii.<br />
Temperamentul este <strong>de</strong> lumină, ca specie <strong>de</strong> amestec realizând<br />
trunchiuri bine elagate.<br />
FAMILIA RANUNCULACEAE A. L. Juss.<br />
Această familie cuprin<strong>de</strong> numeroase specii ierboase şi doar câteva<br />
specii lemnoase agăţătoare, cu frunze alterne rar opuse, simple sau<br />
compuse, dinţate sau lobate, cu flori hermafrodite ce au elementele<br />
florale dispuse spirociclic, iar fructul este o poliachenă, foliculă, capsulă<br />
sau bacă.<br />
GENUL CLEMATIS L.<br />
Cuprin<strong>de</strong> circa 250 specii <strong>de</strong> arbuşti sau plante ierboase, obişnuit<br />
agăţătoare din zonele temperate ale emisferei nordice. Acestea prezintă<br />
muguri opuşi, frunze simple sau compuse, flori hermafrodite, rar dioice,<br />
solitare, în cime sau panicule, cu înveliş floral simplu constituit din 4 sau<br />
5-8 sepale colorate, stamine şi carpele numeroase în spirale; carpelele<br />
sunt libere. Fructul este o achenă cu stil lung, plumos, persistent.<br />
Denumire ştiinţifică: CLEMATIS VITALBA L.<br />
Denumire populară: CURPEN DE PĂDURE<br />
CARACTERE MORFOLOGICE<br />
Specie indigenă arbustivă, cu tulpini căţărătoare, ce pot atinge 10 m;<br />
fără suport planta <strong>de</strong>vine târâtoare.<br />
Scoarţa este exfoliabilă în fâşii lungi, longitudinale.<br />
Lujerii sunt verzi-cenuşii până la vişinii, cu muchii rotunjite.<br />
Muguri opuşi, mici, păroşi, ascunşi la subsuoara peţiolilor frunzelor.<br />
Frunze imparipenat compuse, cu 3-5 foliole <strong>de</strong> 3-10 cm ovate sau<br />
ovat-lanceolate, acuminate, dinţate sau uşor lobate, glabre; peţiolul <strong>de</strong> 1-<br />
3 cm se poate transforma în cârcel <strong>de</strong> susţinere a plantei (figura 85).<br />
168