DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

începutul verii, în lunile mai-iunie (ulmii, plopii, sălciile), în toamna
anului în care specia înfloreşte (majoritatea speciilor) sau în toamna celui
de-al doilea an (Quercus cerris, Pinus sp.).
Maturitatea o constituie perioada de timp ce trece până când arborele
începe să fructifice. Ea se poate realiza la vârste mici (5-6 ani la salcâm)
sau, dimpotrivă, la vârste mai mari (50-70 ani la stejar, gorun).
Periodicitatea fructificaţiei se defineşte ca fiind numărul de ani care
trec între două fructificaţii succesive, ea variind de la anual şi abundent
(plopi, sălcii, salcâm, ulmi) la 7-12 ani (stejari). De specificat că la
speciile cu o periodicitate mare, cum este cazul speciilor din familia
Fagaceae, între două fructificaţii succesive abundente, pot avea loc
fructificaţii mai slabe numite stropeli.
Diseminaţie, germinaţie, putere germinativă
Diseminarea fructelor se poate realiza prin:
- simpla cădere şi rostogolire,
- vânt (anemochor) – ulmi, tei, frasin,
- apă (hidrochor) – anini, sălcii, plopi,
- animale (zoochor) – vâsc, nuc, stejar, fag.
Germinaţia poate avea loc imediat (plopi, sălcii), în primăvara
următoare (majoritatea speciilor) sau în primăvara celui de-al doilea an
(tei, carpen, frasin).
Germinaţia poate fi epigee (cotiledoanele sunt deasupra solului) cum
este cazul la fag, carpen şi ulmi sau hipogee (cotiledoanele rămân în sol),
cum este cazul stejarilor, castanului bun, ginkgo.
Puterea germinativă – definită ca fiind capacitatea seminţelor de a
încolţi în condiţii mai mult sau mai puţin propice – variază de la 80-90%
(molid) la 20-40% (mesteacăn, brad, magnolia).
19