DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

FAMILIA LORANTHACEAE D. Don.
Această familie cuprinde arbuşti semiparaziţi ce se fixează pe
arborele-gazdă prin intermediul haustorilor. Prezintă o ramificare
dihotomică, frunze întregi, glabre, groase, opuse, persistente sau
căzătoare, flori dioice, iar fructul este o bacă falsă.
Caracterul dual, semiparazitic, constă în faptul că speciile acestei
familii se instalează pe o plantă, parazitând-o, dar haustorii extrag seva
brută din lemnul plantei-gazdă, procesând-o prin propriul metabolism,
respectiv fotosinteză, de unde autotrofismul loranthaceelor.
Denumire ştiinţifică: VISCUM ALBUM L.
Denumire populară: VÂSC, VÂSC ALB
CARACTERE MORFOLOGICE
Vâscul alb este un arbust indigen semiparazit ce se fixează pe ramurile
unor specii lemnoase prin intermediul unor formaţiuni numite haustori ce
cresc pasiv în lemnul plantei-gazdă.
Tulpina este ramificată dihotomic, poate atinge 60 cm lungime, verdegălbui
ca şi frunzele, formând o tufă globuloasă.
Lujerii sunt verzi-gălbui şi se desprind uşor de la nodul de inserţie.
Frunze persistente, opuse, alungit obovate, de 2-4 cm, întregi, glabre,
sesile, verzi-gălbui (figura 80 a).
Florile dioice, câte trei la vârful ramurilor apar prin februarie-aprilie.
Fructul este o bacă falsă, sferică, albă, ce conţine o substanţă cleioasă
(viscina); fructele se maturează în decembrie şi rămân pe ramuri până
primăvară dacă nu sunt consumate de păsări. Diseminarea este zoochoră.
Interesantă este creşterea vâscului: prima dată apare din germinarea
seminţei o tigelă care dă naştere la un pivot ramificat ce se fixează în
lemnul tânăr de unde absoarbe apa şi substanţele minerale.
AREAL. VARIABILITATE MORFOLOGICĂ
Vâscul are un areal larg, central european, sud european şi asiatic.
În România parazitează numeroase specii lemnoase, fapt ce duce
uscarea arborilor deja debilitaţi; apare frecvent în zona colinară şi de
munte. Se găseşte sub forma a trei subspecii:
• Viscum album ssp. abietis, cu frunze lungi de până la 8 cm şi se
instalează pe brad şi molid;
• Viscum album ssp. austriacum, cu frunze mai scurte (4-6 cm), având
ca plante-gazdă pinul silvestru şi pinul negru;
• Viscum album ssp. album, cu seminţe cu laturi plane, nu convexe ca
la celelalte subspecii; atacă plopul, sălciile, mesteacănul, teiul,
161