DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
a. b. Fig 79 . 79. a. Celtis australis: lujeri, frunze, fructe; b. Celtis occidentalis: lujer, muguri, frunze. Denumire ştiinţifică: CELTIS OCCIDENTALIS L. Denumire populară: SÂMBOVINĂ AMERICANĂ Specie exotică, de mărimea a I-a, ce are înălţimi de peste 25 m. Scoarţa netedă la început, formează un ritidom suberos. Lujeri glabri cu muguri mari de circa 6 mm alipiţi de lujer. Frunzele au dimensiuni asemănătoare cu cele de la C. australis, mai scurt acuminate, marginea neregulat dinţată în ½ superioară, pe faţă glabre, pe dos pubescente numai pe nervuri (figura 79 b). Fructele sunt drupe mai mici, purpurii-întunecate cu înveliş cărnos subţire şi sâmbure zbârcit, cu pedunculi de mărimea peţiolului frunzei. Specia este răspândită în centrul şi estul Americii de Nord, în Europa fiind introdusă în scop ornamental. Suportă un climat mai aspru, fiind rezistentă la geruri. Denumire ştiinţifică: CELTIS GLABRATA Stev. Denumire populară: SÂMBOVINĂ DOBROGEANĂ Specie indigenă cu port arbustiv, rar arborescent, cu tulpina scundă. Lujerii sunt subţiri, bruni, pubescenţi, geniculaţi. Frunze netede pe faţă, lucioase, pieloase, glabre pe dos, ovate, asimetrice, 3-6 cm. 79 sursa: a. www.forestal.net; b. www.iastate.edu. 159
Fructele sunt drupe globuloase, de circa 1 cm, galben-portocalii, cu sâmbure zbârcit. Arealul general al speciei este pontic (Crimeea, Caucaz), în România fiind prezentă doar în Dobrogea: munţii Măcinului, stâncăriile calcaroase de la Hârşova, Gura Dobrogii, Cheia. Sâmbovina dobrogeană este specie xerofită şi termofilă, adaptată la un climat secetos, la soluri scheletice, calcaroase. 160
- Page 105 and 106: SUBGENUL LEPIDOBALANUS (Endl.) Oers
- Page 107 and 108: VARIABILITATE • Morfologic: - Que
- Page 109 and 110: SECŢIA ROBUR Rchb. - SERIA PEDUNCU
- Page 111 and 112: CERINŢE ECOLOGICE Specia prezintă
- Page 113 and 114: putând creşte în amestec cu Q. r
- Page 115 and 116: SECŢIA DASCIA Kotschy - SERIA LANU
- Page 117 and 118: a. b. Fig 55 . 55. Quercus virgilia
- Page 119 and 120: Coroana arborilor izolaţi este foa
- Page 121 and 122: a. Fig 57 . 57. Juglans nigra: a. l
- Page 123 and 124: a. a. b. Fig 59 . 59. Carya ovata:
- Page 125 and 126: SECŢIA LEUCE Duby Denumire ştiin
- Page 127 and 128: Muguri alterni, ovo-conici, 6-7 mm,
- Page 129 and 130: SECŢIA AIGEIROS Duby Denumire şti
- Page 131 and 132: Plopii negri hibrizi sunt arbori de
- Page 133 and 134: (de la o anumită înălţime) se d
- Page 135 and 136: a. b. Fig 65 . 65. Salix fragilis:
- Page 137 and 138: Denumire ştiinţifică: SALIX SILE
- Page 139 and 140: Specia are un areal specific regiun
- Page 141 and 142: Muguri bruni-gălbui, conici, depă
- Page 143 and 144: Specie oligotrofă, oligotermă, ch
- Page 145 and 146: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Dudul alb
- Page 147 and 148: Denumire ştiinţifică: FICUS CARI
- Page 149 and 150: Longevitatea este de 300-400 ani. D
- Page 151 and 152: Lujeri viguroşi, uşor geniculaţi
- Page 153 and 154: Lemnul este deschis la culoare, inf
- Page 155: Se foloseşte la împădurirea tere
- Page 159 and 160: jugastrul, paltinul, mărul, păduc
- Page 161 and 162: Specia este originară din Europa s
- Page 163 and 164: Fig 83 . 83. Magnolia kobus: exempl
- Page 165 and 166: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arborele
- Page 167 and 168: Denumire ştiinţifică: CLEMATIS A
- Page 169 and 170: Fructele sunt bace elipsoidale, ro
- Page 171 and 172: Mugurii sunt opuşi, roşcaţi, tur
- Page 173 and 174: Denumire ştiinţifică: RIBES ALPI
- Page 175 and 176: Bacele sunt negre-purpurii, lucioas
- Page 177 and 178: FAMILIA ROSACEAE Juss. Familia incl
- Page 179 and 180: Flori albe grupate în umbele. Area
- Page 181 and 182: Denumire ştiinţifică: RUBUS IDAE
- Page 183 and 184: Denumire ştiinţifică: RUBUS CAES
- Page 185 and 186: Măceşul apare în Europa sudică
- Page 187 and 188: GENUL COTONEASTER Med. Denumire şt
- Page 189 and 190: a. b. Fig 101 . 101. a. Piracantha
- Page 191 and 192: Părul pădureţ este puţin preten
- Page 193 and 194: Alte specii ale genului Malus Mill.
- Page 195 and 196: Denumire ştiinţifică: SORBUS TOR
- Page 197 and 198: Frunze rombic-ovate, penat-lobate,
- Page 199 and 200: GENUL PRUNUS L. Denumire ştiinţif
- Page 201 and 202: Înrădăcinarea este puternică, p
- Page 203 and 204: a. b. c. Fig 110 . 110. a. Prunus p
- Page 205 and 206: FAMILIA CESALPINACEAE Familia Cesal
a.<br />
b.<br />
Fig 79 . 79. a. Celtis australis: lujeri, frunze, fructe;<br />
b. Celtis occi<strong>de</strong>ntalis: lujer, muguri, frunze.<br />
Denumire ştiinţifică: CELTIS OCCIDENTALIS L.<br />
Denumire populară: SÂMBOVINĂ AMERICANĂ<br />
Specie exotică, <strong>de</strong> mărimea a I-a, ce are înălţimi <strong>de</strong> peste 25 m.<br />
Scoarţa netedă la început, formează un ritidom suberos.<br />
Lujeri glabri cu muguri mari <strong>de</strong> circa 6 mm alipiţi <strong>de</strong> lujer.<br />
Frunzele au dimensiuni asemănătoare cu cele <strong>de</strong> la C. australis, mai<br />
scurt acuminate, marginea neregulat dinţată în ½ superioară, pe faţă<br />
glabre, pe dos pubescente numai pe nervuri (figura 79 b).<br />
Fructele sunt drupe mai mici, purpurii-întunecate cu înveliş cărnos<br />
subţire şi sâmbure zbârcit, cu pedunculi <strong>de</strong> mărimea peţiolului frunzei.<br />
Specia este răspândită în centrul şi estul Americii <strong>de</strong> Nord, în Europa<br />
fiind introdusă în scop ornamental. Suportă un climat mai aspru, fiind<br />
rezistentă la geruri.<br />
Denumire ştiinţifică: CELTIS GLABRATA Stev.<br />
Denumire populară: SÂMBOVINĂ DOBROGEANĂ<br />
Specie indigenă cu port arbustiv, rar arborescent, cu tulpina scundă.<br />
Lujerii sunt subţiri, bruni, pubescenţi, geniculaţi.<br />
Frunze nete<strong>de</strong> pe faţă, lucioase, pieloase, glabre pe dos, ovate,<br />
asimetrice, 3-6 cm.<br />
79 sursa: a. www.forestal.net; b. www.iastate.edu.<br />
159