DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

- pe soluri umede (şleauri de luncă), poate rezista la inundaţii scurte,
deosebindu-se ecotipul de luncă,
- pe soluri uscate are port arbustiv, uneori cu adaptări morfologice (ex.
aripi de suber), deosebindu-se ecotipul de soluri relativ uscate.
Temperamentul ulmului de câmp este moderat de lumină. În cazul
acestei specii se manifestă vizibil compensarea factorilor de mediu, astfel
încât pe soluri fertile aceasta suportă bine umbrirea.
Ulmul de câmp este o valoroasă specie de amestec în pădurile de
şleau, stimulând creşterea şi elagajul stejarilor, pretându-se la cultura în
terenuri degradate din zonele uscate din stepă şi silvostepă.
VARIABILITATE
• intraspecific – din punct de vedere morfologic se deosebesc:
- U. minor var. suberosa, cu ramuri şi lujeri de 2 ani cu aripi de
suber, frunze scurt acuminate , aspre, apare în regiuni calde şi
silvostepă, având port arbustiv (figura 75 c);
- U. minor var. minor, cu lujeri glabri şi frunze pe dos cu smocuri de
peri în axila nervurilor;
- U. minor var. asperrima, cu lujeri glabri cu frunze pe faţă scabre;
- U. minor var. stricta, cu lujeri pubescenţi la noduri, frunze fără
glande roşii pe dos, ramuri ascendente, coroană piramidală;
- U. minor var. umbraculifera, cu coroană deasă, globuloasă;
- U. minor var. dampieri, cu coroană îngustă, piramidală, frunze latovate
dublu dinţate;
- U. minor var. dampieri f. Wredei, cu frunze galben-aurii;
- U. minor var. pendula, cu lujeri pendenţi;
• interspecific (hibrizi naturali)
- Ulmus × ambigua (U. minor × U. procera),
- Ulmus × hollandica (U. minor × U. glabra).
Denumire ştiinţifică: ULMUS GLABRA Huds.
Alte denumiri ştiinţifice: U. montana Stokes, U. scabra Mill.
Denumire populară: ULM DE MUNTE
CARACTERE MORFOLOGICE
Specie indigenă, de mărimea I, rar atinge 30 m, cu talia mai redusă
decât ulmul de câmp.
Scoarţa este netedă până la vârste mijlocii, de unde denumirea de
“glabra”; ritidomul este mai subţire, cenuşiu închis, cu crăpături înguste.
Coroana ovoid-alungită în tinereţe, globuloasă la maturitate, cu
ramuri ascendente.
153