DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Inflorescenţa
Florile pot fi aşezate câte una sau reunite mai multe, formând o
grupare numită inflorescenţă. La aceasta deosebim una sau mai multe
axe, simple sau ramificate, pe care se prind florile cu ajutorul pedicelilor,
iar întreaga inflorescenţă este purtată de un peduncul. Aceştia pot fi
prevăzuţi la bază cu bractei, care uneori sunt aşezate la acelaşi nivel,
formând un involucru.
Ca tipuri de inflorescenţe distingem inflorescenţe monopodiale, la
care axul principal are creştere continuă, iar axele laterale se termină cu o
floare şi inflorescenţe simpodiale, la care axul principal are o creştere
definită terminându-se cu o floare, la fel şi cele secundare.
Tipurile de inflorescenţe întâlnite la plantele lemnoase sunt:
- spicul,
- amentul (mâţişorul) întâlnit la genurile Salix, Populus, Alnus,
Corylus, Quercus etc.,
- racemul de la Prunus padus, Robinia pseudacacia,
- paniculul la Sophora japonica, Ailanthus altissima, Rhus typhina,
- corimbul la Acer platanoides, Sorbus aria,
- umbela la Cornus mas, Spiraea ulmifolia,
- fasciculul la Prunus avium,
- capitulul la Fagus sylvatica (flori mascule),
- cima la Euonymus europaeus.
Fructul
După polenizare, la angiosperme are loc transformarea ovarului în
fruct şi a ovulului în sămânţă.
De reţinut că, la gimnosperme, conul este doar organ de fructificaţie.
După originea lor, după modificările suferite în timpul formării şi
după modul de deschidere, fructele se împart în următoarele categorii:
- simple monocarpice, care pot fi dehiscente (Spiraea, Robinia) şi
indehiscente (Sophora),
- simple sincarpice, care, după consistenţa pericarpului, de
subîmpart în uscate dehiscente (silicva, capsula), uscate
indehiscente (achena, samara) şi fructe cărnoase (baca, drupa),
- multiple (poliachenă la Clematis, polifoliculă la Spiraea,
polidrupă la Rubus)
- false (poama la genurile Malus, Pyrus, Cydonia şi Mespilus),
- compuse (la genurile Morus, Ficus, Maclura şi Platanus).
Maturaţie, maturitate, periodicitate
Maturaţia este perioada de timp ce trece de la polenizare şi până la
coacerea fructelor. Aceasta poate avea loc la sfârşitul primăverii -
18