DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Denumire ştiinţifică: FICUS CARICA L.<br />
Denumire populară: SMOCHIN<br />
Specie indigenă, <strong>de</strong> mărime arbustivă (4-5 m), ramificat <strong>de</strong> la bază.<br />
Scoarţa cenuşiu <strong>de</strong>schis, netedă.<br />
Coroana largă, cu ramuri groase, cu lujeri groşi, verzi.<br />
Frunze alterne, lat-ovate, 10-20 cm, cu 3-5 lobi obovaţi, cu sinusuri<br />
adânci, pe faţă scabre, pe dos pubescente, groase pieloase cu peţiol lung.<br />
Fructul (smochina) este un sincarp piriform (figura 73 c), scurt<br />
pedunculat, 5-8 cm, ver<strong>de</strong> sau brun-violet, cărnos, dulce, comestibil.<br />
Smochinul este o specie originară din zona mediteraneană şi Asia <strong>de</strong><br />
sud-vest, ajungând până în India. La noi este cultivată în zonele sudice cu<br />
climă blândă (Banat, Oltenia, Muntenia).<br />
Creşte spontan în Dobrogea (Hârşova, Mangalia), sălbăticită<br />
(subspontan) apare pe stâncării calcaroase, însorite, la Vârciorova,<br />
Stârmina, Mangalia, Ostrov, Cheia.<br />
FAMILIA ULMACEAE Mirb.<br />
În familia Ulmaceae sunt incluşi arbori şi arbuşti din 3 genuri: Ulmus,<br />
Celtis, Zelkowa, ce vegetează în ambele emisfere. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
morfologic acestea se caracterizează prin muguri alterni cu solzi<br />
imbricaţi, frunze aşezate distic, cu baza asimetrică, serate, rar întregi,<br />
flori mici, hermafrodite, monoice sau poligame, apetale şi fructe <strong>de</strong> tip<br />
samară, achenă sau drupă.<br />
GENUL ULMUS L.<br />
Genul conţine 30 specii <strong>de</strong> arbori şi arbuşti din zonele subtropicală şi<br />
temperată ale emisferei boreale, Eurasia şi America <strong>de</strong> Nord, la noi<br />
semnalându-se 11 specii (spontane sau cultivate), din care două hibri<strong>de</strong>.<br />
Acestea prezintă lujeri geniculaţi, uneori cu excrescenţe suberoase,<br />
frunze căzătoare sau persistente aşezate ± distic, scurt peţiolate, cu baza<br />
asimetrică, dublu serate. Florile sunt hermafrodite ce apar primăvara<br />
timpuriu înainte <strong>de</strong> înfrunzire, fiind grupate în fascicule sesile sau scurt<br />
pedunculate, mai rar raceme.<br />
Fructul este o samară turtită, orbiculară, eliptică sau ovată, înconjurată<br />
<strong>de</strong> o aripioară membranoasă crestată la vârf şi cu resturi <strong>de</strong> caliciu la<br />
bază; coacerea şi diseminarea are loc la câteva săptămâni după înflorire<br />
(mai-iunie la speciile indigene).<br />
Sunt specii exigente faţă <strong>de</strong> fertilitatea solului, rar constituind arborete<br />
pure pe suprafeţe mici, obişnuit fiind specii diseminate în pădurile <strong>de</strong><br />
amestec.<br />
150