DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
FAMILIA MORACEAE Lindl.<br />
Familia Moraceae cuprin<strong>de</strong> arbori şi arbuşti sau plante ierboase din<br />
regiunile cal<strong>de</strong> ale emisferei nordice. Genurile abordate sunt: Morus,<br />
Maclura, Ficus.<br />
Acestea au lujeri tineri ce conţin latex, muguri alterni cu solzi<br />
imbricaţi, frunze aşezate spiralat sau distic, întregi, serate sau lobate, flori<br />
unisexuat-monoice sau dioice, mici, dispuse în amenţi, spice false sau<br />
capitule. Fructele sunt achene sau drupe mici reunite ce dau naştere unui<br />
fruct compus (sincarp) cărnos, la care participă perigonul, receptaculul şi<br />
axele inflorescenţei.<br />
GENUL MORUS L.<br />
În acest gen sunt incluse peste 20 specii <strong>de</strong> arbori şi arbuşti originari<br />
din Asia, Africa şi America <strong>de</strong> Nord. Ele prezintă muguri spiralaţi sau<br />
distici, cu cicatrice aşezată şi <strong>de</strong> formă caracteristică, cu frunze întregi,<br />
dinţate sau neregulat lobate, variabile, flori monoice sau dioice, grupate<br />
în amenţi pen<strong>de</strong>nţi, cele mascule cu 4 sepale şi 4 stamine, iar cele femele<br />
cu 4 lacinii, astfel încât se poate conchi<strong>de</strong> că florile sunt pe tipul 4.<br />
Fructul este o drupă falsă, mică, cu înveliş cărnos, iar fructele unei<br />
inflorescenţe compun duda (soroză).<br />
Denumire ştiinţifică: MORUS ALBA L.<br />
Denumire populară: DUD ALB<br />
CARACTERE MORFOLOGICE<br />
Specie exotică <strong>de</strong>venită subspontană, <strong>de</strong>seori cultivată, <strong>de</strong> mărimea a<br />
III-a, cu înălţimi ce pot <strong>de</strong>păşi 15 m şi diametre <strong>de</strong> până la 1.5 m.<br />
Tulpina este dreaptă, ramificată <strong>de</strong> la mică înălţime.<br />
Scoarţa este brun-cenuşie cu ritidom timpuriu larg, superficial crăpat.<br />
Lemnul asemănător cu cel <strong>de</strong> salcâm, cu duramen galben-brun sau<br />
brun-roşcat.<br />
Coroana globuloasă cu lujeri zvelţi, brun-cenuşii, glabri sau slab<br />
pubescenţi (figura 72 a).<br />
Muguri alterni, ovoizi, mucronaţi, cu 5-7 solzi bruni, glabri.<br />
Frunze lat ovate, <strong>de</strong> 6-18 cm, lung peţiolate, întregi sau cu 3-5 lobi<br />
inegali, serate, acute sau acuminate, uşor cordate, pe faţă verzi-<strong>de</strong>schis<br />
nete<strong>de</strong> şi glabre, pe dos răzleţ pubescente.<br />
Flori verzui ce apar prin mai. Fructele sunt <strong>de</strong> tip soroză (du<strong>de</strong>), 1.5-2<br />
cm, albe, roşiatice sau negricioase, cu pedunculi lungi cât ea, comestibile.<br />
Maturitatea este timpurie, cu fructificaţii anuale şi abun<strong>de</strong>nte.<br />
Longevitatea este <strong>de</strong> până la 150 ani.<br />
147