DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

După lungimea peţiolului, frunzele sunt lung peţiolate, scurt peţiolate,
sesile, decurente şi amplexicaule sau conate.
După organizare, frunzele sunt simple sau compuse. Cel compuse
sunt de tip penat (pari- sau imparipenat) sau palmat.
După forma limbului, frunza poate fi rotundă, subrotundă, eliptică,
ovată, obovată, oblongă, lanceolată, liniară, romboidală, triunghiulară,
cordată sau reniformă.
Vârful limbului poate fi acut, acuminat, obtuz, rotunjit, trunchiat,
emarginat, mucronat sau spinos.
Baza limbului poate fi rotunjită, cordată, reniformă, sagitată, hastată,
trunchiată, îngustată, cuneată, asimetrică sau auriculată.
Marginea limbului este întreagă, simplu sau dublu serată, simplu sau
dublu dinţată, crenată, sinuată, revolută, lobulată, ciliată.
Suprafaţa frunzei poate fi netedă, rugoasă (cu mici ridicături
neregulate), plisată (vălurată), lucitoare sau nelucitoare, păroasă, scabră
(aspră, datorită perilor rigizi, scurţi), glabră (lipsită complet de peri),
glabrescentă (aproape lipsită de peri), glaucă sau glaucescentă (albăstrui).
După durata rămânerii pe ramuri, frunzele sunt caduce (căzătoare),
persistente (sempervirescente), când ţin 2-12 ani şi marcescente, când se
usucă toamna dar cad în primăvară (familia Fagaceae).
Floarea
O floare completă are următoarele părţi componente: învelişul
floral sau periantul (caliciu şi corolă), elementele reproducătoare
(androceu şi gineceu), receptaculul (axa florală).
Florile incomplete sunt acele flori cărora le lipsesc anumite elemente.
Astfel, acestea pot fi apetale (învelişurile florale lipsesc parţial) sau nude
(învelişurile lipsesc total), ca exemplu amintind că la familia Salicaceae
locul învelişurilor florale este preluat de o bractee.
După repartiţia sexelor, florile sunt hermafrodite (bisexuate) şi
unisexuate, acestea putând fi monoice (pe acelaşi individ apar flori ♀ şi
♂) şi dioice (florile ♀ şi cele ♂ sunt pe indivizi diferiţi). Drept cazuri
speciale amintim arborii poligami (pe acelaşi individ flori bisexuate şi
unisexuate) şi arborii trioici (pe exemplare diferite flori ♂, ♀, şi
bisexuate).
Majoritatea gimnospermelor au flori unisexuat monoice lipsite de
înveliş floral, unde florile mascule sunt grupate sub forma unor conuleţe
sau amenţi cu stamine solziforme, iar florile femele au numeroşi solzi
carpelari nesudaţi (nu formează ovar) dispuşi spiralat în jurul axului, iar
ovulele rămân descoperite.
17