DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

inferioară (revolută), pe dos cenuşiu-mătăsos-lucitor-păroase, cu perii
alipiţi şi cu nervura mediană proeminentă şi galbenă (figura 67 b).
Amenţii apar înaintea înfrunzirii.
a.
b.
Fig 67 . 67. a. Salix cinerea; b. Salix viminalis.
Răchita are areal eurasiatic. La noi apare frecvent în luncile râurilor
de la câmpie şi până în zona montană inferioară, adesea în amestec cu
Salix purpurea. Evită mlaştinile şi turbăriile.
Este folosită în răchitării, deoarece produce nuiele de bună calitate.
Denumire ştiinţifică: SALIX ELAEAGNOS Scop.
Denumire populară: RĂCHITĂ ALBĂ
Specie indigenă, arbustivă.
Tulpinile se dezvoltă mai multe de la bază, cu ramuri erecte, subţiri.
Lujerii tineri tomentoşi, apoi păroşi sau glabri, bruni-gălbui.
Frunze îngust-lanceolate sau liniare, 4-11 cm, acute, cuneate, margini
slab sinuate spre vârf mărunt serate, răsfrânte, tomentoase la început pe
ambele feţe, apoi numai pe dos, cu nervura mediană galbenă şi evidentă
(figura 68 a).
Flori grupate în amenţi, la bază cu câte o glandă nectariferă; apar prin
mai odată cu înfrunzirea.
67 sursa: a. www.aphotoflora.com; b. www.ruhr-uni-bochum.de.
141