DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Amenţi erecţi, apar devreme înaintea frunzelor prin martie-aprilie, cei masculi elipsoidali, 2-3 cm, cei femeli de 6-10 cm; ovar lung pedicelat şi cenuşiu păros. a. b. Fig 66 . 66. Salix caprea: a. lujer, muguri, frunze, flori; b. ritidom. AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Salcia căprească are un areal vast, Europa şi Asia, până la 70° latitudine nordică, altitudinal ajungând până spre limita superioară a vegetaţiei forestiere. În România, apare frecvent în zona colinară, comună în zona montană, rar coboară la câmpie; în etajul molidişurilor, la altitudini mari este înlocuită de Salix silesiaca. Apare frecvent în parchete tăiate ras, în rarişti, poieni unde caracter invadant, alături de plopul tremurător şi mesteacăn: SPECIE PIONIERĂ. Din punct de vedere ecologic salcia căprească este nepretenţioasă faţă de condiţiile staţionale, în special faţă de climă. Suportă bine climatele aspre din regiunile nordice sau din subalpin. Edafic, specia are o largă amplitudine: creşte pe soluri uscate până la mlăştinoase, dar nu suportă inundaţiile mari şi de lungă durată. Temperamentul speciei este de lumină. 66 sursa: a. caliban.mpiz-koeln.mpg.de; b. linnaeus.nrm.se. 139
Denumire ştiinţifică: SALIX SILESIACA Willd. Denumire populară: SALCIE CĂPREASCĂ, IOVĂ Se aseamănă mult cu Salix caprea, de care nu se poate deosebi în timpul iernii. Se recunoaşte după: − mărimea arbustivă, până la 3 m, − frunzele sunt mai scurt peţiolate (până la 8 mm), oblongi până la alungit obovate, mai lungi (până la 14 cm), pe faţă glabre, pe dos la maturitate rămân slab pubescente numai în lungul nervurilor, − florile femele au ovarul glabru. Specia vegetează în Balcani şi Carpaţi. La noi în ţară ea apare în regiunea montană superioară şi etajul subalpin întâlnindu-se în lungul pâraielor, prin rarişti, parchete rase, margini de păduri, turbării, pe soluri acide, oligotrofice. Denumire ştiinţifică: SALIX CINEREA L. Denumire populară: ZĂLOG Specie indigenă, arbustivă. Lujerii sunt cenuşii-bruni, viguroşi, cu muchii longitudinale, rămânând până în anul al III-lea scurt şi cenuşiu catifelat-tomentoşi. Muguri alterni, ovoizi, scurt şi cenuşiu-tomentoşi. Frunze obovat-lanceolate, 5-10 cm, acute sau scurt acuminate, cuneate sau slab rotunjite, pe margini neregulat crenat sau scurt dinţate, în tinereţe tomentoase pe ambele feţe, apoi verzi-închis, pe dos se păstrează cenuşiu-pubescente sau tomentoase (figura 67 a). Zălogul are un areal vast, fiind semnalată în Europa, Asia, Africa de Nord. În România, creşte în luncile râurilor, prin zăvoaie, locuri mlăştinoase, de la câmpie şi până la munte. Este o specie higrofită tipică, se instalează pe soluri cu apă stagnantă sau încet curgătoare, pe lăcovişti, pe terenuri mlăştinoase, în amestec cu Alnus glutinosa. Denumire ştiinţifică: SALIX VIMINALIS L. Denumire populară: RĂCHITĂ, MLAJE Specie indigenă arbustivă. Lujerii sunt lungi, erecţi, foarte flexibili, verzi sau brun-gălbui, cenuşiu-pubescenţi la început. Muguri neegali ca mărime, comprimaţi pe lujer, uneori câte 2 deasupra cicatricei, galben-bruni, tomentoşi. Frunze liniar-lanceolate, 8-15 cm, cu lăţimea maximă în ½ inf. acuminate, marginea neregulat-sinuată sau întreagă, răsfrântă spre faţa 140
- Page 85 and 86: Denumire ştiinţifică: ALNUS GLUT
- Page 87 and 88: VARIABILITATE • Alnus glutinosa v
- Page 89 and 90: Flori monoice, grupate în amenţi:
- Page 91 and 92: calea vântului; ancorarea este asi
- Page 93 and 94: AREAL Fagul este specie europeană,
- Page 95 and 96: - F. s. polonica (Polonia), - F. s.
- Page 97 and 98: GENUL CASTANEA Mill. Cuprinde peste
- Page 99 and 100: GENUL QUERCUS L. Genul cuprinde pes
- Page 101 and 102: Fructele (ghindele) sunt achene scu
- Page 103 and 104: SUBGENUL CERRIS (Spach.) Oerst. Den
- Page 105 and 106: SUBGENUL LEPIDOBALANUS (Endl.) Oers
- Page 107 and 108: VARIABILITATE • Morfologic: - Que
- Page 109 and 110: SECŢIA ROBUR Rchb. - SERIA PEDUNCU
- Page 111 and 112: CERINŢE ECOLOGICE Specia prezintă
- Page 113 and 114: putând creşte în amestec cu Q. r
- Page 115 and 116: SECŢIA DASCIA Kotschy - SERIA LANU
- Page 117 and 118: a. b. Fig 55 . 55. Quercus virgilia
- Page 119 and 120: Coroana arborilor izolaţi este foa
- Page 121 and 122: a. Fig 57 . 57. Juglans nigra: a. l
- Page 123 and 124: a. a. b. Fig 59 . 59. Carya ovata:
- Page 125 and 126: SECŢIA LEUCE Duby Denumire ştiin
- Page 127 and 128: Muguri alterni, ovo-conici, 6-7 mm,
- Page 129 and 130: SECŢIA AIGEIROS Duby Denumire şti
- Page 131 and 132: Plopii negri hibrizi sunt arbori de
- Page 133 and 134: (de la o anumită înălţime) se d
- Page 135: a. b. Fig 65 . 65. Salix fragilis:
- Page 139 and 140: Specia are un areal specific regiun
- Page 141 and 142: Muguri bruni-gălbui, conici, depă
- Page 143 and 144: Specie oligotrofă, oligotermă, ch
- Page 145 and 146: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Dudul alb
- Page 147 and 148: Denumire ştiinţifică: FICUS CARI
- Page 149 and 150: Longevitatea este de 300-400 ani. D
- Page 151 and 152: Lujeri viguroşi, uşor geniculaţi
- Page 153 and 154: Lemnul este deschis la culoare, inf
- Page 155 and 156: Se foloseşte la împădurirea tere
- Page 157 and 158: Fructele sunt drupe globuloase, de
- Page 159 and 160: jugastrul, paltinul, mărul, păduc
- Page 161 and 162: Specia este originară din Europa s
- Page 163 and 164: Fig 83 . 83. Magnolia kobus: exempl
- Page 165 and 166: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arborele
- Page 167 and 168: Denumire ştiinţifică: CLEMATIS A
- Page 169 and 170: Fructele sunt bace elipsoidale, ro
- Page 171 and 172: Mugurii sunt opuşi, roşcaţi, tur
- Page 173 and 174: Denumire ştiinţifică: RIBES ALPI
- Page 175 and 176: Bacele sunt negre-purpurii, lucioas
- Page 177 and 178: FAMILIA ROSACEAE Juss. Familia incl
- Page 179 and 180: Flori albe grupate în umbele. Area
- Page 181 and 182: Denumire ştiinţifică: RUBUS IDAE
- Page 183 and 184: Denumire ştiinţifică: RUBUS CAES
- Page 185 and 186: Măceşul apare în Europa sudică
Amenţi erecţi, apar <strong>de</strong>vreme înaintea frunzelor prin martie-aprilie, cei<br />
masculi elipsoidali, 2-3 cm, cei femeli <strong>de</strong> 6-10 cm; ovar lung pedicelat şi<br />
cenuşiu păros.<br />
a.<br />
b.<br />
Fig 66 . 66. Salix caprea: a. lujer, muguri, frunze, flori; b. ritidom.<br />
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />
Salcia căprească are un areal vast, Europa şi Asia, până la 70°<br />
latitudine nordică, altitudinal ajungând până spre limita superioară a<br />
vegetaţiei forestiere.<br />
În România, apare frecvent în zona colinară, comună în zona montană,<br />
rar coboară la câmpie; în etajul molidişurilor, la altitudini mari este<br />
înlocuită <strong>de</strong> Salix silesiaca.<br />
Apare frecvent în parchete tăiate ras, în rarişti, poieni un<strong>de</strong> caracter<br />
invadant, alături <strong>de</strong> plopul tremurător şi mesteacăn: SPECIE PIONIERĂ.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re ecologic salcia căprească este nepretenţioasă faţă<br />
<strong>de</strong> condiţiile staţionale, în special faţă <strong>de</strong> climă. Suportă bine climatele<br />
aspre din regiunile nordice sau din subalpin.<br />
Edafic, specia are o largă amplitudine: creşte pe soluri uscate până la<br />
mlăştinoase, dar nu suportă inundaţiile mari şi <strong>de</strong> lungă durată.<br />
Temperamentul speciei este <strong>de</strong> lumină.<br />
66 sursa: a. caliban.mpiz-koeln.mpg.<strong>de</strong>; b. linnaeus.nrm.se.<br />
139
Change language