DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

More documents

Recommendations

Info

AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Salcia albă are un areal vast, Europa (fără ţinuturile nordice extreme), ajungând în Caucaz, Asia Mică, China, Himalaia, Algeria. În România, în zona de câmpie formează arborete pure (sălcete), în prima fază numite “renişuri” sau amestecuri cu plopii (zăvoaie), atât în Lunca Dunării, cât şi pe principalii afluenţi. Urcă în lungul văilor la deal, iar ca exemplare izolate ajunge în regiunea montană inferioară. Salcia albă este nepretenţioasă faţă de climă, dezvoltându-se luxuriant pe soluri aluvionare, fertile, bine aprovizionate cu apă. Un aspect important, din punct de vedere ecologic, este faptul că specia suportă inundaţiile de lungă durată. Se dezvoltă bine pe soluri argiloase, puternic pseudogleizate sau gleice, pe cele aluvionare, pe pietrişuri nisipoase, cu umiditate suficientă sau cu nivelul apei freatice la suprafaţă. Temperamentul sălciei albe este tipic de lumină. VARIABILITATE • S. a. var. vitelina, cu lujeri gălbui-roşcaţi, subţiri, elastici (răchitării), • S. a. var. splendens, cu frunze argintii, păroase pe ambele feţe, creşte în regiunea colinară şi montană inferioară, • Clone utilizate: R103, R201, R202 etc. Denumire ştiinţifică: SALIX FRAGILIS L. Denumire populară: SALCIE PLESNITOARE Specie indigenă, mărimea a III-a, deseori arbust. Lujerii sunt flexibili, verzui până la brun-verzui, glabri lucitori şi plesnesc uşor de la locul de inserţie. Muguri alterni, aproape ascuţiţi, alipiţi de lujer, bicolori: spre bază galben-verzui până la bruni deschis, iar spre vârf negricioşi. Frunze oblong-lanceolate, 6-16 cm, prelung acuminate, lat cuneate, mărunt glandulos-serate, pe faţa inferioară verzi deschis sau albăstrui, glabre (figura 65); pe peţiol, la baza limbului sunt două glande proeminente. Flori mascule grupate în amenţi de circa 5 cm, cei femeli până la 7 cm; florile au scvame galbene, lung păroase şi câte două glande nectarifere. Înfloreşte înainte de înfrunzire. Salcia plesnitoare are un areal asemănător cu al salciei albe, la noi semnalându-se din Delta Dunării până în regiunea montană. Suportă mai bine umbrirea decât specia precedentă, clima mai răcoroasă din regiunea de deal şi solurile ceva mai grele şi mai acide. 137
a. b. Fig 65 . 65. Salix fragilis: a. lujer, frunze, flori; b. ramură, frunze, stipele. Denumire ştiinţifică: SALIX CAPREA L. Denumire populară: SALCIE CĂPREASCĂ, IOVĂ CARACTERE MORFOLOGICE Specie indigenă, cu talie de până la 10 m, deseori arbust. Înrădăcinarea este pivotant-trasantă, des ramificată superficial. Coroană rară, luminoasă. Tulpina este obişnuit strâmbă, cu scoarţa la început netedă, cenuşie, ce formează un ritidom puţin dezvoltat cenuşiudeschis, verzui, cu crăpături ondulate (figura 66). Lemnul este roşiatic deschis, mai greu, mai tare şi mai rezistent decât la alte sălcii. Lujerii sunt groşi, verzui-roşcaţi până la roşii-purpurii, cenuşiutomentoşi la început, apoi glabri. Muguri alterni, cei foliacei ovo-conici, roşcaţi, cei floriferi mai mari, ovoid-globuloşi. Frunze lat-eliptice, 4-12 cm, groase, acute, pe margini întregi sau neregulat sinuat-dinţate, cu nervaţiune proeminentă (aspect zbârcit), pe dos cenuşii tomentoase, pe faţă numai la început, apoi glabre; peţiolul are 2 cm, cu stipele reniforme. 65 sursa: a. linnaeus.nrm.se; b. www.eggert-baumschulen.de. 138
Page 1 and 2:
Dr. ing. Florin CLINOVSCHI DENDROLO
Page 3 and 4:
C U P R I N S PARTEA I. PREZENTAREA
Page 5 and 6:
FAMILIA LORANTHACEAE …………
Page 7 and 8:
FAMILIA CELASTRACEAE …………
Page 9 and 10:
PARTEA I. Prezentarea generală a s
Page 11 and 12:
Tulpina Tulpina este partea aerian
Page 13 and 14:
- vârfului lujerilor lungi (veriga
Page 15 and 16:
Inflorescenţa Florile pot fi aşez
Page 17 and 18:
PLANUL DE PREZENTARE AL SPECIILOR L
Page 19 and 20:
Flori unisexuat dioice, cele mascul
Page 21 and 22:
Frunze de 2-3 cm, aciculare, liniar
Page 23 and 24:
poligene, coluvii şi eluvii fertil
Page 25 and 26:
Bradul de Caucaz este originar din
Page 27 and 28:
Denumire ştiinţifică: ABIES CEPH
Page 29 and 30:
Conuri mici, 17-25 mm, scurt pedunc
Page 31 and 32:
CERINŢE ECOLOGICE Duglasul este o
Page 33 and 34:
Muguri nerăşinoşi, cei terminali
Page 35 and 36:
CERINŢE ECOLOGICE Molidul este o s
Page 37 and 38:
- ploile de slabă intensitate (sub
Page 39 and 40:
pe suprafeţe reduse, obişnuit ame
Page 41 and 42:
Muguri sferici, bruni, glabri, ră
Page 43 and 44:
VARIABILITATE Laricele este o speci
Page 45 and 46:
itidom exfoliabil în foiţe lungi
Page 47 and 48:
egiunile sudice ale arealului (+35
Page 49 and 50:
Longevitatea pinului negru este de
Page 51 and 52:
în buchete şi se păstrează usca
Page 53 and 54:
Fig 17 . 17. Pinus banksiana: ramur
Page 55 and 56:
Areal general: etajul montan al ves
Page 57 and 58:
Conuri extrem de mari, 15-30 cm, pe
Page 59 and 60:
Formează arborete pure sau amestec
Page 61 and 62:
Coroana este conică, deasă, stufo
Page 63 and 64:
GENUL THUJA L. Denumire ştiinţifi
Page 65 and 66:
Denumire ştiinţifică: THUJA PLIC
Page 67 and 68:
Alte specii ale genului: Chamaecypa
Page 69 and 70:
Frunzele sunt frecvent solziforme,
Page 71 and 72:
Fig 33 . 33. Taxus baccata: ramuri
Page 73 and 74:
PARTEA A III-A. SUBÎNCRENGĂTURA A
Page 75 and 76:
în primele etape de dezvoltare car
Page 77 and 78:
GENUL CORYLUS L. Genul cuprinde pes
Page 79 and 80:
a. b. Fig 38 . 38. Corylus colurna:
Page 81 and 82:
a. b. Fig 39 . 39. Betula pendula:
Page 83 and 84: a. b. Fig 40 . 40. Betula pubescens
Page 85 and 86: Denumire ştiinţifică: ALNUS GLUT
Page 87 and 88: VARIABILITATE • Alnus glutinosa v
Page 89 and 90: Flori monoice, grupate în amenţi:
Page 91 and 92: calea vântului; ancorarea este asi
Page 93 and 94: AREAL Fagul este specie europeană,
Page 95 and 96: - F. s. polonica (Polonia), - F. s.
Page 97 and 98: GENUL CASTANEA Mill. Cuprinde peste
Page 99 and 100: GENUL QUERCUS L. Genul cuprinde pes
Page 101 and 102: Fructele (ghindele) sunt achene scu
Page 103 and 104: SUBGENUL CERRIS (Spach.) Oerst. Den
Page 105 and 106: SUBGENUL LEPIDOBALANUS (Endl.) Oers
Page 107 and 108: VARIABILITATE • Morfologic: - Que
Page 109 and 110: SECŢIA ROBUR Rchb. - SERIA PEDUNCU
Page 111 and 112: CERINŢE ECOLOGICE Specia prezintă
Page 113 and 114: putând creşte în amestec cu Q. r
Page 115 and 116: SECŢIA DASCIA Kotschy - SERIA LANU
Page 117 and 118: a. b. Fig 55 . 55. Quercus virgilia
Page 119 and 120: Coroana arborilor izolaţi este foa
Page 121 and 122: a. Fig 57 . 57. Juglans nigra: a. l
Page 123 and 124: a. a. b. Fig 59 . 59. Carya ovata:
Page 125 and 126: SECŢIA LEUCE Duby Denumire ştiin
Page 127 and 128: Muguri alterni, ovo-conici, 6-7 mm,
Page 129 and 130: SECŢIA AIGEIROS Duby Denumire şti
Page 131 and 132: Plopii negri hibrizi sunt arbori de
Page 133: (de la o anumită înălţime) se d
Page 137 and 138: Denumire ştiinţifică: SALIX SILE
Page 139 and 140: Specia are un areal specific regiun
Page 141 and 142: Muguri bruni-gălbui, conici, depă
Page 143 and 144: Specie oligotrofă, oligotermă, ch
Page 145 and 146: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Dudul alb
Page 147 and 148: Denumire ştiinţifică: FICUS CARI
Page 149 and 150: Longevitatea este de 300-400 ani. D
Page 151 and 152: Lujeri viguroşi, uşor geniculaţi
Page 153 and 154: Lemnul este deschis la culoare, inf
Page 155 and 156: Se foloseşte la împădurirea tere
Page 157 and 158: Fructele sunt drupe globuloase, de
Page 159 and 160: jugastrul, paltinul, mărul, păduc
Page 161 and 162: Specia este originară din Europa s
Page 163 and 164: Fig 83 . 83. Magnolia kobus: exempl
Page 165 and 166: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arborele
Page 167 and 168: Denumire ştiinţifică: CLEMATIS A
Page 169 and 170: Fructele sunt bace elipsoidale, ro
Page 171 and 172: Mugurii sunt opuşi, roşcaţi, tur
Page 173 and 174: Denumire ştiinţifică: RIBES ALPI
Page 175 and 176: Bacele sunt negre-purpurii, lucioas
Page 177 and 178: FAMILIA ROSACEAE Juss. Familia incl
Page 179 and 180: Flori albe grupate în umbele. Area
Page 181 and 182: Denumire ştiinţifică: RUBUS IDAE
Page 183 and 184: Denumire ştiinţifică: RUBUS CAES
Page 185 and 186:
Măceşul apare în Europa sudică
Page 187 and 188:
GENUL COTONEASTER Med. Denumire şt
Page 189 and 190:
a. b. Fig 101 . 101. a. Piracantha
Page 191 and 192:
Părul pădureţ este puţin preten
Page 193 and 194:
Alte specii ale genului Malus Mill.
Page 195 and 196:
Denumire ştiinţifică: SORBUS TOR
Page 197 and 198:
Frunze rombic-ovate, penat-lobate,
Page 199 and 200:
GENUL PRUNUS L. Denumire ştiinţif
Page 201 and 202:
Înrădăcinarea este puternică, p
Page 203 and 204:
a. b. c. Fig 110 . 110. a. Prunus p
Page 205 and 206:
FAMILIA CESALPINACEAE Familia Cesal
Page 207 and 208:
Flori dioice, grupate în panicule
Page 209 and 210:
Apare natural în Europa, Asia de V
Page 211 and 212:
strat de subarboret continuu ce pro
Page 213 and 214:
Frunze imparipenat compuse, cu 9-19
Page 215 and 216:
Salcâmul are un consum ridicat de
Page 217 and 218:
GENUL COLUTEA L. Denumire ştiinţi
Page 219 and 220:
Frunzele sunt alterne, paripenat co
Page 221 and 222:
Muguri alterni, mici, tomentoşi, s
Page 223 and 224:
GENUL RHUS L. Denumire ştiinţific
Page 225 and 226:
FAMILIA ACERACEAE A. L. Juss. GENUL
Page 227 and 228:
Coroana este largă, ovoidă, mai r
Page 229 and 230:
Jugastrul apare în toată Europa
Page 231 and 232:
trilobată(figura 128 a) . A. n. va
Page 233 and 234:
Frunze palmat compuse, cu 5-7 folio
Page 235 and 236:
FAMILIA CELASTRACEAE Lindl. GENUL E
Page 237 and 238:
Denumire ştiinţifică: EUONYMUS N
Page 239 and 240:
FAMILIA RHAMNACEAE A. L. Juss. GENU
Page 241 and 242:
Muguri alterni sau aproape opuşi,
Page 243 and 244:
a. b. Fig 137 . 137. a. Parthenocis
Page 245 and 246:
compacte sau cu umiditate în exces
Page 247 and 248:
• T. p. ssp. grandifolia, cu luje
Page 249 and 250:
a. b. Fig 141 . 141. a. Hibiscus sy
Page 251 and 252:
Denumire ştiinţifică: DAPHNE LAU
Page 253 and 254:
Lujeri anuali, cenuşiu-deschişi,
Page 255 and 256:
Preferă soluri aluvionare, nisipoa
Page 257 and 258:
Flori albe grupate în cime umbelif
Page 259 and 260:
Flori albe-verzui, tip 5, umbele gl
Page 261 and 262:
Este un bun indicator de soluri uş
Page 263 and 264:
a. c. d. Fig 152 . 152. a,b. Callun
Page 265 and 266:
Este un element alpin-circumpolar,
Page 267 and 268:
Fructele sunt capsule silicviforme
Page 269 and 270:
GENUL FRAXINUS L. Denumire ştiinţ
Page 271 and 272:
VARIABILITATE MORFOLOGICĂ • Frax
Page 273 and 274:
Denumire ştiinţifică: FRAXINUS C
Page 275 and 276:
− flori mai slab mirositoare, gru
Page 277 and 278:
Specia este originară din Asia, bi
Page 279 and 280:
a. c. Fig 161 . 161. a,b. Sambucus
Page 281 and 282:
Frunze trilobate, de 4-12 cm, cu lo
Page 283 and 284:
Frunze ovat-lanceolate, de 3-6 cm,
Page 285 and 286:
Denumire ştiinţifică: SYMPHORICA
Page 287 and 288:
FAMILIA LILIACEAE Dumort. GENUL RUS
Page 289 and 290:
GLOSAR DE TERMENI Achenă - fruct d
Page 291 and 292:
Eurifit - specie cu mare amplitudin
Page 293 and 294:
Mezobazic - specie cu exigenţe med
Page 295 and 296:
Subulat - sub formă de ac de serin
show all

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?