DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
SECŢIA TACAMAHACA Spach<br />
Denumire ştiinţifică: POPULUS SIMONII Carr.<br />
Denumire populară: PLOP CHINEZESC<br />
Specie exotică, originară din China <strong>de</strong> Nord, cu talie <strong>de</strong> 15-20 m.<br />
Tulpina este dreaptă, coroana îngustă, lujerii muchiaţi, bruni-roşcaţi,<br />
iar mugurii sunt lungi, vâscoşi, cu vârful <strong>de</strong>părtat <strong>de</strong> lujer.<br />
Frunze rombic-ovate, cuneate, acuminate, verzi <strong>de</strong>schis pe faţă, pe dos<br />
cu un luciu metalic albicios (figura 63).<br />
Specia a fost introdusă la noi în ţară în scop ornamental.<br />
GENUL SALIX L.<br />
Cuprin<strong>de</strong> circa 300 specii <strong>de</strong> arbori, arbuşti şi subarbuşti târâtori sau<br />
pitici, frecvente pe tot globul, în special în climate <strong>de</strong> tip boreal;<br />
avansează mai spre nord şi mai sus altitudinal <strong>de</strong>cât plopii (tundră,<br />
ţinuturi alpine).<br />
La noi se întâlnesc aproximativ 30 specii <strong>de</strong> salcie.<br />
Lujerii sunt netezi, flexibili, mugurii alterni, cu câte un solz provenit<br />
din concreşterea celor doi, acoperind partea internă, păroasă, asemănător<br />
unei scufii. Frunzele sunt simple, scurt peţiolate, a<strong>de</strong>sea sesile, întregi sau<br />
dinţate, cu stipele persistente. Flori unisexuat dioice, grupate în amenţi<br />
erecţi, fiecare floare are la bază o scvamă cu marginea întreagă şi 1-2<br />
glan<strong>de</strong> nectarifere; speciile <strong>de</strong> la noi au florile mascule cu câte 2 stamine<br />
(excepţii: S. triandra cu 3 stamine, S. pentandra cu 5-8 stamine); florile<br />
femele au ovar bicarpelar, terminat cu 2 stigmate.<br />
Fructul este o capsulă bivalvă, ce se maturează prin mai-iunie, iar<br />
seminţele sunt prevăzute cu smocuri <strong>de</strong> peri lungi, albi (egretate) – “vata<br />
<strong>de</strong> salcie”.<br />
Denumire ştiinţifică: SALIX ALBA L.<br />
Denumire populară: SALCIE ALBĂ<br />
CARACTERE MORFOLOGICE<br />
Arbore indigen <strong>de</strong> mărimea a II-a, ce poate atinge 20-25 m înălţime şi<br />
2 m diametru.<br />
Înrădăcinarea este trasantă, mult întinsă lateral. Tulpina este obişnuit<br />
strâmbă. Scoarţa la început netedă, cenuşiu-verzuie, ce conţine circa 6%<br />
substanţe tanante, cu ritidom timpuriu, cenuşiu-brun, gros.<br />
Lemnul este moale, uşor, cu duramen brun-roşcat murdar, ce are<br />
utilizări industriale.<br />
Coroana este rară, neregulat ramificată, iar dacă a fost tăiată în scaun<br />
135