DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

silvic.usv.ro
from silvic.usv.ro More from this publisher
28.04.2013 Views

Flori dioice, cu scvame glabre, căzătoare de timpuriu; înfloreşte în martie-aprilie cu 2 săptămâni înainte de înfrunzire. Fructele sunt capsule pedicelate, mai mari decât la plopul alb, ce se coc prin mai, iar seminţele sunt mici, egretate. Lăstăreşte puternic, drajonează slab şi se butăşeşte uşor. Longevitate de 300-400 ani, iar cea tehnologică se opreşte la 100 ani. AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Plopul negru are un areal vast, asemănător cu cel al plopului alb, în Siberia ajungând la 64° latitudine nordică, adesea fiind înlocuit cu culturi de plopi hibrizi, mult mai productivi. În România, apare spontan în luncile şi depresiunile umede din zona de câmpie şi colinară, pe firul văilor. Specia este adaptată la condiţii pedoclimatice asemănătoare cu cele ale plopului alb, fiind mai pretenţioasă faţă de climă, dar mai rezistentă la geruri şi are cerinţe mai reduse faţă de căldura estivală. Suportă solurile argiloase şi compactizarea; creşteri viguroase se înregistrează pe soluri aluvionare, afânate, uşoare, profunde, bogate în substanţe nutritive, suficient aprovizionate cu apă. Rezistă la inundaţiile de lungă durată, cu condiţia ca apa să nu stagneze. Temperamentul plopului negru este pronunţat de lumină. VARIABILITATE • P. n. var. platierensis, cu port fastigiat, lujeri pubescenţi; este varietatea sud-europeană ce a participat la hibridări naturale cu plopi negri americani (P. robusta=P. angulata×P. nigra var. platierensis); • Populus nigra cv. italica (P. nigra pyramidalis), cu port piramidal, muguri alipiţi şi frunze rombice; are numai exemplare mascule; • Populus nigra cv. thevestina (plop algerian), cu scoarţă albicioasă, netedă, frunze triunghiular-ovate, având numai exemplare femele; este originar din America, are o amplitudine ecologică largă, este rezistent la secetă, suportă salinizarea şi solurile nisipoase. Denumire ştiinţifică: POPULUS×CANADENSIS Moench. Denumire populară: PLOPI EURAMERICANI Provin din hibridarea plopului negru european cu plopii negri americani (P. angulata, P. deltoides), iar unii dintre ei sunt hibrizi de ordinul II sau chiar al III-lea (spre exemplu, P.’marilandica’ = P.’serotina’ × P.nigra). 133

Plopii negri hibrizi sunt arbori de mari dimensiuni (40-50 m înălţime, 2 m în diametru), cu creşteri excepţionale (până la 30-35 m 3 /an/ha). Lujerii sunt viguroşi, obişnuit muchiaţi, glabri sau dispers păroşi, cu cicatrici mari trilobate. Muguri asemănători cu cei de la plopul negru, dar puţin mai mari. Frunze cu forme şi mărimi variabile, în general deltoide, pe margini ciliate în tinereţe, cu 1-2 glande roşiatice la baza limbului. Plopii hibrizi sunt pretenţioşi faţă de condiţiile staţionale, pretind căldură estivală, cresc bine în general în zonele cu sezon lung de vegetaţie (câmpie, deal). Trebuie de precizat însă că, unii hibrizi s-au adaptat la condiţiile montane. Sunt arbori heliofili, cu fototropism accentuat, fiind rezistenţi la inundaţiile de până la 100 zile. Nu suportă apa stagnantă şi nici aciditatea solului, sunt sensibili la uscăciune şi la concentraţia de săruri din sol. În Lunca Dunării, se cultivă în zona dig-mal. VARIABILITATE • P. canadensis cv. Regenerata, • P. canadensis cv. Marilandica, • P. canadensis cv. Serotina (clone: R1, R3, R4), • P. canadensis cv. Robusta (clone: R13, R16, R18, R20, Olteniţa), • P. canadensis cv. Eugenei, • P. canadensis cv. Celei, • P. canadensis cv. Argeş. 63 sursa: www.uib.es. Fig 63 . 63. Populus simonii: lujer, muguri, frunze. 134

Flori dioice, cu scvame glabre, căzătoare <strong>de</strong> timpuriu; înfloreşte în<br />

martie-aprilie cu 2 săptămâni înainte <strong>de</strong> înfrunzire.<br />

Fructele sunt capsule pedicelate, mai mari <strong>de</strong>cât la plopul alb, ce se<br />

coc prin mai, iar seminţele sunt mici, egretate.<br />

Lăstăreşte puternic, drajonează slab şi se butăşeşte uşor.<br />

Longevitate <strong>de</strong> 300-400 ani, iar cea tehnologică se opreşte la 100 ani.<br />

AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />

Plopul negru are un areal vast, asemănător cu cel al plopului alb, în<br />

Siberia ajungând la 64° latitudine nordică, a<strong>de</strong>sea fiind înlocuit cu culturi<br />

<strong>de</strong> plopi hibrizi, mult mai productivi.<br />

În România, apare spontan în luncile şi <strong>de</strong>presiunile ume<strong>de</strong> din zona<br />

<strong>de</strong> câmpie şi colinară, pe firul văilor.<br />

Specia este adaptată la condiţii pedoclimatice asemănătoare cu cele<br />

ale plopului alb, fiind mai pretenţioasă faţă <strong>de</strong> climă, dar mai rezistentă la<br />

geruri şi are cerinţe mai reduse faţă <strong>de</strong> căldura estivală.<br />

Suportă solurile argiloase şi compactizarea; creşteri viguroase se<br />

înregistrează pe soluri aluvionare, afânate, uşoare, profun<strong>de</strong>, bogate în<br />

substanţe nutritive, suficient aprovizionate cu apă.<br />

Rezistă la inundaţiile <strong>de</strong> lungă durată, cu condiţia ca apa să nu<br />

stagneze.<br />

Temperamentul plopului negru este pronunţat <strong>de</strong> lumină.<br />

VARIABILITATE<br />

• P. n. var. platierensis, cu port fastigiat, lujeri pubescenţi; este<br />

varietatea sud-europeană ce a participat la hibridări naturale cu plopi<br />

negri americani (P. robusta=P. angulata×P. nigra var. platierensis);<br />

• Populus nigra cv. italica (P. nigra pyramidalis), cu port piramidal,<br />

muguri alipiţi şi frunze rombice; are numai exemplare mascule;<br />

• Populus nigra cv. thevestina (plop algerian), cu scoarţă albicioasă,<br />

netedă, frunze triunghiular-ovate, având numai exemplare femele;<br />

este originar din America, are o amplitudine ecologică largă, este<br />

rezistent la secetă, suportă salinizarea şi solurile nisipoase.<br />

Denumire ştiinţifică: POPULUS×CANADENSIS Moench.<br />

Denumire populară: PLOPI EURAMERICANI<br />

Provin din hibridarea plopului negru european cu plopii negri<br />

americani (P. angulata, P. <strong>de</strong>ltoi<strong>de</strong>s), iar unii dintre ei sunt hibrizi <strong>de</strong><br />

ordinul II sau chiar al III-lea (spre exemplu, P.’marilandica’ =<br />

P.’serotina’ × P.nigra).<br />

133

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!