DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Flori dioice, cu scvame glabre, căzătoare de timpuriu; înfloreşte în martie-aprilie cu 2 săptămâni înainte de înfrunzire. Fructele sunt capsule pedicelate, mai mari decât la plopul alb, ce se coc prin mai, iar seminţele sunt mici, egretate. Lăstăreşte puternic, drajonează slab şi se butăşeşte uşor. Longevitate de 300-400 ani, iar cea tehnologică se opreşte la 100 ani. AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Plopul negru are un areal vast, asemănător cu cel al plopului alb, în Siberia ajungând la 64° latitudine nordică, adesea fiind înlocuit cu culturi de plopi hibrizi, mult mai productivi. În România, apare spontan în luncile şi depresiunile umede din zona de câmpie şi colinară, pe firul văilor. Specia este adaptată la condiţii pedoclimatice asemănătoare cu cele ale plopului alb, fiind mai pretenţioasă faţă de climă, dar mai rezistentă la geruri şi are cerinţe mai reduse faţă de căldura estivală. Suportă solurile argiloase şi compactizarea; creşteri viguroase se înregistrează pe soluri aluvionare, afânate, uşoare, profunde, bogate în substanţe nutritive, suficient aprovizionate cu apă. Rezistă la inundaţiile de lungă durată, cu condiţia ca apa să nu stagneze. Temperamentul plopului negru este pronunţat de lumină. VARIABILITATE • P. n. var. platierensis, cu port fastigiat, lujeri pubescenţi; este varietatea sud-europeană ce a participat la hibridări naturale cu plopi negri americani (P. robusta=P. angulata×P. nigra var. platierensis); • Populus nigra cv. italica (P. nigra pyramidalis), cu port piramidal, muguri alipiţi şi frunze rombice; are numai exemplare mascule; • Populus nigra cv. thevestina (plop algerian), cu scoarţă albicioasă, netedă, frunze triunghiular-ovate, având numai exemplare femele; este originar din America, are o amplitudine ecologică largă, este rezistent la secetă, suportă salinizarea şi solurile nisipoase. Denumire ştiinţifică: POPULUS×CANADENSIS Moench. Denumire populară: PLOPI EURAMERICANI Provin din hibridarea plopului negru european cu plopii negri americani (P. angulata, P. deltoides), iar unii dintre ei sunt hibrizi de ordinul II sau chiar al III-lea (spre exemplu, P.’marilandica’ = P.’serotina’ × P.nigra). 133
Plopii negri hibrizi sunt arbori de mari dimensiuni (40-50 m înălţime, 2 m în diametru), cu creşteri excepţionale (până la 30-35 m 3 /an/ha). Lujerii sunt viguroşi, obişnuit muchiaţi, glabri sau dispers păroşi, cu cicatrici mari trilobate. Muguri asemănători cu cei de la plopul negru, dar puţin mai mari. Frunze cu forme şi mărimi variabile, în general deltoide, pe margini ciliate în tinereţe, cu 1-2 glande roşiatice la baza limbului. Plopii hibrizi sunt pretenţioşi faţă de condiţiile staţionale, pretind căldură estivală, cresc bine în general în zonele cu sezon lung de vegetaţie (câmpie, deal). Trebuie de precizat însă că, unii hibrizi s-au adaptat la condiţiile montane. Sunt arbori heliofili, cu fototropism accentuat, fiind rezistenţi la inundaţiile de până la 100 zile. Nu suportă apa stagnantă şi nici aciditatea solului, sunt sensibili la uscăciune şi la concentraţia de săruri din sol. În Lunca Dunării, se cultivă în zona dig-mal. VARIABILITATE • P. canadensis cv. Regenerata, • P. canadensis cv. Marilandica, • P. canadensis cv. Serotina (clone: R1, R3, R4), • P. canadensis cv. Robusta (clone: R13, R16, R18, R20, Olteniţa), • P. canadensis cv. Eugenei, • P. canadensis cv. Celei, • P. canadensis cv. Argeş. 63 sursa: www.uib.es. Fig 63 . 63. Populus simonii: lujer, muguri, frunze. 134
- Page 79 and 80: a. b. Fig 38 . 38. Corylus colurna:
- Page 81 and 82: a. b. Fig 39 . 39. Betula pendula:
- Page 83 and 84: a. b. Fig 40 . 40. Betula pubescens
- Page 85 and 86: Denumire ştiinţifică: ALNUS GLUT
- Page 87 and 88: VARIABILITATE • Alnus glutinosa v
- Page 89 and 90: Flori monoice, grupate în amenţi:
- Page 91 and 92: calea vântului; ancorarea este asi
- Page 93 and 94: AREAL Fagul este specie europeană,
- Page 95 and 96: - F. s. polonica (Polonia), - F. s.
- Page 97 and 98: GENUL CASTANEA Mill. Cuprinde peste
- Page 99 and 100: GENUL QUERCUS L. Genul cuprinde pes
- Page 101 and 102: Fructele (ghindele) sunt achene scu
- Page 103 and 104: SUBGENUL CERRIS (Spach.) Oerst. Den
- Page 105 and 106: SUBGENUL LEPIDOBALANUS (Endl.) Oers
- Page 107 and 108: VARIABILITATE • Morfologic: - Que
- Page 109 and 110: SECŢIA ROBUR Rchb. - SERIA PEDUNCU
- Page 111 and 112: CERINŢE ECOLOGICE Specia prezintă
- Page 113 and 114: putând creşte în amestec cu Q. r
- Page 115 and 116: SECŢIA DASCIA Kotschy - SERIA LANU
- Page 117 and 118: a. b. Fig 55 . 55. Quercus virgilia
- Page 119 and 120: Coroana arborilor izolaţi este foa
- Page 121 and 122: a. Fig 57 . 57. Juglans nigra: a. l
- Page 123 and 124: a. a. b. Fig 59 . 59. Carya ovata:
- Page 125 and 126: SECŢIA LEUCE Duby Denumire ştiin
- Page 127 and 128: Muguri alterni, ovo-conici, 6-7 mm,
- Page 129: SECŢIA AIGEIROS Duby Denumire şti
- Page 133 and 134: (de la o anumită înălţime) se d
- Page 135 and 136: a. b. Fig 65 . 65. Salix fragilis:
- Page 137 and 138: Denumire ştiinţifică: SALIX SILE
- Page 139 and 140: Specia are un areal specific regiun
- Page 141 and 142: Muguri bruni-gălbui, conici, depă
- Page 143 and 144: Specie oligotrofă, oligotermă, ch
- Page 145 and 146: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Dudul alb
- Page 147 and 148: Denumire ştiinţifică: FICUS CARI
- Page 149 and 150: Longevitatea este de 300-400 ani. D
- Page 151 and 152: Lujeri viguroşi, uşor geniculaţi
- Page 153 and 154: Lemnul este deschis la culoare, inf
- Page 155 and 156: Se foloseşte la împădurirea tere
- Page 157 and 158: Fructele sunt drupe globuloase, de
- Page 159 and 160: jugastrul, paltinul, mărul, păduc
- Page 161 and 162: Specia este originară din Europa s
- Page 163 and 164: Fig 83 . 83. Magnolia kobus: exempl
- Page 165 and 166: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arborele
- Page 167 and 168: Denumire ştiinţifică: CLEMATIS A
- Page 169 and 170: Fructele sunt bace elipsoidale, ro
- Page 171 and 172: Mugurii sunt opuşi, roşcaţi, tur
- Page 173 and 174: Denumire ştiinţifică: RIBES ALPI
- Page 175 and 176: Bacele sunt negre-purpurii, lucioas
- Page 177 and 178: FAMILIA ROSACEAE Juss. Familia incl
- Page 179 and 180: Flori albe grupate în umbele. Area
Flori dioice, cu scvame glabre, căzătoare <strong>de</strong> timpuriu; înfloreşte în<br />
martie-aprilie cu 2 săptămâni înainte <strong>de</strong> înfrunzire.<br />
Fructele sunt capsule pedicelate, mai mari <strong>de</strong>cât la plopul alb, ce se<br />
coc prin mai, iar seminţele sunt mici, egretate.<br />
Lăstăreşte puternic, drajonează slab şi se butăşeşte uşor.<br />
Longevitate <strong>de</strong> 300-400 ani, iar cea tehnologică se opreşte la 100 ani.<br />
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />
Plopul negru are un areal vast, asemănător cu cel al plopului alb, în<br />
Siberia ajungând la 64° latitudine nordică, a<strong>de</strong>sea fiind înlocuit cu culturi<br />
<strong>de</strong> plopi hibrizi, mult mai productivi.<br />
În România, apare spontan în luncile şi <strong>de</strong>presiunile ume<strong>de</strong> din zona<br />
<strong>de</strong> câmpie şi colinară, pe firul văilor.<br />
Specia este adaptată la condiţii pedoclimatice asemănătoare cu cele<br />
ale plopului alb, fiind mai pretenţioasă faţă <strong>de</strong> climă, dar mai rezistentă la<br />
geruri şi are cerinţe mai reduse faţă <strong>de</strong> căldura estivală.<br />
Suportă solurile argiloase şi compactizarea; creşteri viguroase se<br />
înregistrează pe soluri aluvionare, afânate, uşoare, profun<strong>de</strong>, bogate în<br />
substanţe nutritive, suficient aprovizionate cu apă.<br />
Rezistă la inundaţiile <strong>de</strong> lungă durată, cu condiţia ca apa să nu<br />
stagneze.<br />
Temperamentul plopului negru este pronunţat <strong>de</strong> lumină.<br />
VARIABILITATE<br />
• P. n. var. platierensis, cu port fastigiat, lujeri pubescenţi; este<br />
varietatea sud-europeană ce a participat la hibridări naturale cu plopi<br />
negri americani (P. robusta=P. angulata×P. nigra var. platierensis);<br />
• Populus nigra cv. italica (P. nigra pyramidalis), cu port piramidal,<br />
muguri alipiţi şi frunze rombice; are numai exemplare mascule;<br />
• Populus nigra cv. thevestina (plop algerian), cu scoarţă albicioasă,<br />
netedă, frunze triunghiular-ovate, având numai exemplare femele;<br />
este originar din America, are o amplitudine ecologică largă, este<br />
rezistent la secetă, suportă salinizarea şi solurile nisipoase.<br />
Denumire ştiinţifică: POPULUS×CANADENSIS Moench.<br />
Denumire populară: PLOPI EURAMERICANI<br />
Provin din hibridarea plopului negru european cu plopii negri<br />
americani (P. angulata, P. <strong>de</strong>ltoi<strong>de</strong>s), iar unii dintre ei sunt hibrizi <strong>de</strong><br />
ordinul II sau chiar al III-lea (spre exemplu, P.’marilandica’ =<br />
P.’serotina’ × P.nigra).<br />
133