DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
a. c. Fig 58 . 58. Juglans cinerea: a. caractere morfologice (lujer, muguri, frunze); b. fructe; c. nuci. Denumire ştiinţifică: CARYA OVATA (Mill.) Koch Denumire populară: CARIA Arbore exotic de dimensiuni mari. Tulpina în masiv dreaptă, regulată, bine elagată. Scoarţa este cenuşie, cu ritidom exfoliabil în fâşii de până la 1 m. Lujerii tineri sunt groşi, pubescenţi, apoi glabri, caracteristic observându-se la nodul dintre lujerii anuali un inel păros. Muguri terminali lat-ovoizi, 1.3-1.7 cm, bruni, cu 3-4 solzi desfăcuţi, ce cad puţin înainte de deschiderea mugurilor. Frunze imparipenat compuse, cu cinci foliole eliptice sau oblonglanceolate, lung acuminate, serate şi ciliate, pe dos în tinereţe pubescente, cu foliola din vârf mai mare (figura 59 a). Fructele sunt sesile, câte 1-3, aproape sferice, 3-6 cm, învelişul gros este împărţit în 4 valve proeminente, dehiscente până la bază (fig. 59 b); nuca este turtit-obovoidă, costată, cu coajă subţire ce crapă până la bază. Caria este originar din sud-estul Americii de Nord, unde avansează mai spre vest comparativ cu nucul negru. La noi, specia este introdusă ca arbore de parc (Simeria, Bazoş, Mihăieşti etc.). Solicită climate blânde, staţiuni adăpostite, soluri fertile, reavăn-jilave. 58 sursa: a. www.iastate.edu; b. www.skforest.co.kr; c. home.comcast.net. 125 b.
a. a. b. Fig 59 . 59. Carya ovata: a. lujer, muguri, frunze; b. fruct. Pterocarya pterocarpa: c. frunză; d. fructe. 59 sursa: a. www.iastate.edu; b. wwwforestryimages.org; c, d. linnaeus.nrm.se. 126 b.
- Page 71 and 72: Fig 33 . 33. Taxus baccata: ramuri
- Page 73 and 74: PARTEA A III-A. SUBÎNCRENGĂTURA A
- Page 75 and 76: în primele etape de dezvoltare car
- Page 77 and 78: GENUL CORYLUS L. Genul cuprinde pes
- Page 79 and 80: a. b. Fig 38 . 38. Corylus colurna:
- Page 81 and 82: a. b. Fig 39 . 39. Betula pendula:
- Page 83 and 84: a. b. Fig 40 . 40. Betula pubescens
- Page 85 and 86: Denumire ştiinţifică: ALNUS GLUT
- Page 87 and 88: VARIABILITATE • Alnus glutinosa v
- Page 89 and 90: Flori monoice, grupate în amenţi:
- Page 91 and 92: calea vântului; ancorarea este asi
- Page 93 and 94: AREAL Fagul este specie europeană,
- Page 95 and 96: - F. s. polonica (Polonia), - F. s.
- Page 97 and 98: GENUL CASTANEA Mill. Cuprinde peste
- Page 99 and 100: GENUL QUERCUS L. Genul cuprinde pes
- Page 101 and 102: Fructele (ghindele) sunt achene scu
- Page 103 and 104: SUBGENUL CERRIS (Spach.) Oerst. Den
- Page 105 and 106: SUBGENUL LEPIDOBALANUS (Endl.) Oers
- Page 107 and 108: VARIABILITATE • Morfologic: - Que
- Page 109 and 110: SECŢIA ROBUR Rchb. - SERIA PEDUNCU
- Page 111 and 112: CERINŢE ECOLOGICE Specia prezintă
- Page 113 and 114: putând creşte în amestec cu Q. r
- Page 115 and 116: SECŢIA DASCIA Kotschy - SERIA LANU
- Page 117 and 118: a. b. Fig 55 . 55. Quercus virgilia
- Page 119 and 120: Coroana arborilor izolaţi este foa
- Page 121: a. Fig 57 . 57. Juglans nigra: a. l
- Page 125 and 126: SECŢIA LEUCE Duby Denumire ştiin
- Page 127 and 128: Muguri alterni, ovo-conici, 6-7 mm,
- Page 129 and 130: SECŢIA AIGEIROS Duby Denumire şti
- Page 131 and 132: Plopii negri hibrizi sunt arbori de
- Page 133 and 134: (de la o anumită înălţime) se d
- Page 135 and 136: a. b. Fig 65 . 65. Salix fragilis:
- Page 137 and 138: Denumire ştiinţifică: SALIX SILE
- Page 139 and 140: Specia are un areal specific regiun
- Page 141 and 142: Muguri bruni-gălbui, conici, depă
- Page 143 and 144: Specie oligotrofă, oligotermă, ch
- Page 145 and 146: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Dudul alb
- Page 147 and 148: Denumire ştiinţifică: FICUS CARI
- Page 149 and 150: Longevitatea este de 300-400 ani. D
- Page 151 and 152: Lujeri viguroşi, uşor geniculaţi
- Page 153 and 154: Lemnul este deschis la culoare, inf
- Page 155 and 156: Se foloseşte la împădurirea tere
- Page 157 and 158: Fructele sunt drupe globuloase, de
- Page 159 and 160: jugastrul, paltinul, mărul, păduc
- Page 161 and 162: Specia este originară din Europa s
- Page 163 and 164: Fig 83 . 83. Magnolia kobus: exempl
- Page 165 and 166: AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arborele
- Page 167 and 168: Denumire ştiinţifică: CLEMATIS A
- Page 169 and 170: Fructele sunt bace elipsoidale, ro
- Page 171 and 172: Mugurii sunt opuşi, roşcaţi, tur
a.<br />
a.<br />
b.<br />
Fig 59 . 59. Carya ovata: a. lujer, muguri, frunze; b. fruct.<br />
Pterocarya pterocarpa: c. frunză; d. fructe.<br />
59 sursa: a. www.iastate.edu; b. wwwforestryimages.org; c, d. linnaeus.nrm.se.<br />
126<br />
b.
Change language