DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Maturaţia este anuală, prin septembrie-octombrie, maturitatea survine
la 8-10 ani, periodicitatea este aproape anuală, iar puterea germinativă
este de 60-80%. Longevitate – 300-400 ani.
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE
Nucul comun este originar din Europa de sud-est şi Asia: Peninsula
Balcanică, Asia Mică, Caucaz, China, Himalaia; prin cultură s-a extins
mult în afara arealului. În România, nucul este cultivat în toate zonele
ţării, de la câmpie până la circa 800 m altitudine; în zonele colinare este
comun, deseori subspontan. În Banat, Oltenia, se pare că este spontan,
diseminat în păduri de foioase.
Optimul său ecologic sunt climatele blânde, cu amplitudini termice
mici, în zone ferite de geruri şi îngheţuri timpurii sau târzii. Pretenţios
faţă de sol, dă rezultate pe soluri bogate şi constant reavene; vegetează
slab pe soluri compacte, prea umede sau uscate. Este mai rezistent la
umbră decât nucii exotici, dar nu suportă bine starea de masiv.
Denumire ştiinţifică: JUGLANS NIGRA L.
Denumire populară: NUC NEGRU, NUC AMERICAN
CARACTERE MORFOLOGICE
Arbore exotic de talie mare, frecvent atingând 40-45 m.
Tulpina în masiv este înaltă, dreaptă, bine elagată.
Scoarţa este brună, dezvoltând de timpuriu un ritidom adânc brunnegricios.
Coroana este mare, globuloasă.
Lujerii sunt groşi, nelucitori, scurt-pubescenţi, cei de 2 ani glabri mat.
Muguri alterni, cenuşii-tomentoşi, cei laterali mici globuloşi,
câteodată câte 2 suprapuşi.
Frunze imparipenat compuse, până la 40 cm, 15-23 foliole acuminate,
serate, pubescente şi glanduloase pe dos, cea terminală mai mică.
Fructele tot drupe globuloase, 4-5 cm, cu înveliş exterior verde
indehiscent şi pubescent (figura 57), la maturitate negru. Nuca este
mucronată, cu coaja groasă, adânc şi neregulat brăzdată, zbârcită, foarte
dură; se sparge greu, iar miezul este necomestibil.
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE
Nucul negru este originar din America de Nord, unde realizează
amestecuri cu stejarul roşu, caria şi ienupărul de Virginia; creşte în lunci
şi poate urca până la 1000 m altitudine.
În România a fost introdus ca arbore de parc, dar şi în plantaţii
forestiere cum este cazul la Zăvoi-Herasca (IF), Lighed (TM), Modova
Nouă, Fântânele (BC) etc; se obţin rezultate bune în zona de câmpie şi
deluroasă (sub 500 m).
123