28.04.2013 Views

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

AREAL<br />

Stejarul pufos este un element sud-european, mediteranean şi<br />

submediteranean, cu areal asemănător cu cel al cerului; spre nord urcă<br />

până la 50º latitudine, la est merge până la Marea Caspică, iar la sud evită<br />

o parte din ţinuturile mediteraneene cuprinse în arealul cerului (sudul<br />

Italiei, Sicilia).<br />

În România formează păduri rare, pâlcuri sau tufărişuri în regiunea <strong>de</strong><br />

câmpie şi <strong>de</strong> silvostepă, în aproape toate regiunile ţării, mai frecvent în<br />

silvostepa sudică a Moldovei, Munteniei şi Olteniei; în Dobrogea<br />

participă la alcătuirea şibliacurilor, alături <strong>de</strong> cărpiniţă, mojdrean,<br />

porumbar, vişin turcesc, scumpie etc.<br />

În vestul ţării (Banat, Transilvania), apare pe solurile calcaroase,<br />

rendzinice. Pe <strong>de</strong>alurile Buzăului alcătuieşte păduri rărite la 500-600 m,<br />

la fel ca în Podişul Mehedinţi un<strong>de</strong> exemplare izolate urcă la 960 m.<br />

CERINŢE ECOLOGICE<br />

Stejarul pufos este o specie iubitoare <strong>de</strong> căldură, rezistentă la secetă,<br />

uscăciune; creşte pe cernoziomuri levigate, neutre, mai grele şi mai<br />

uscate <strong>de</strong>cât cele pe care apare stejarul brumăriu.<br />

Suportă gerurile extreme din iarnă, iar la altitudini mai ridicate<br />

(gorunete pure, goruneto-făgete) apare doar pe versanţii puternic însoriţi<br />

cu substrat calcaros.<br />

Preferă solurile calcaroase şi are un temperament pronunţat <strong>de</strong> lumină.<br />

Denumire ştiinţifică: QUERCUS VIRGILIANA Ten.<br />

CARACTERE MORFOLOGICE<br />

Arbore indigen <strong>de</strong> mărimea a II-a sau a III-a, cu un coronament <strong>de</strong>s.<br />

Se <strong>de</strong>osebeşte <strong>de</strong> Quercus pubescens prin:<br />

− lujeri tomentoşi, mai viguroşi, muguri mai mari, 5-8 mm,<br />

− frunze mai mari, 8-16 cm, eliptice până la obovate, cu peţiol mai<br />

lung (2.5 cm), pe dos tot pubescente, la bază cordate, trunchiate<br />

sau cuneate, sinuat-lobate până la penat-fidate, 4-7 perechi <strong>de</strong> lobi<br />

rotunjiţi sau acuţi, pe dos pubescent-tomentoase,<br />

− ghin<strong>de</strong>le nu mai sunt sesile, stau câte 2-4 pe un peduncul <strong>de</strong> 1.5-3<br />

cm, uneori până la 8 cm; cupa este mare, cu solzi lax imbricaţi, cei<br />

inferiori bombaţi, tomentoşi, cei superiori alungiţi cu vârful puţin<br />

<strong>de</strong>zlipit (figura 55).<br />

AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />

Specie <strong>de</strong> origine mediteraneană, ce apare pe o arie restrânsă în Italia<br />

şi Peninsula Balcanică.<br />

119

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!