DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
AREAL<br />
Stejarul pufos este un element sud-european, mediteranean şi<br />
submediteranean, cu areal asemănător cu cel al cerului; spre nord urcă<br />
până la 50º latitudine, la est merge până la Marea Caspică, iar la sud evită<br />
o parte din ţinuturile mediteraneene cuprinse în arealul cerului (sudul<br />
Italiei, Sicilia).<br />
În România formează păduri rare, pâlcuri sau tufărişuri în regiunea <strong>de</strong><br />
câmpie şi <strong>de</strong> silvostepă, în aproape toate regiunile ţării, mai frecvent în<br />
silvostepa sudică a Moldovei, Munteniei şi Olteniei; în Dobrogea<br />
participă la alcătuirea şibliacurilor, alături <strong>de</strong> cărpiniţă, mojdrean,<br />
porumbar, vişin turcesc, scumpie etc.<br />
În vestul ţării (Banat, Transilvania), apare pe solurile calcaroase,<br />
rendzinice. Pe <strong>de</strong>alurile Buzăului alcătuieşte păduri rărite la 500-600 m,<br />
la fel ca în Podişul Mehedinţi un<strong>de</strong> exemplare izolate urcă la 960 m.<br />
CERINŢE ECOLOGICE<br />
Stejarul pufos este o specie iubitoare <strong>de</strong> căldură, rezistentă la secetă,<br />
uscăciune; creşte pe cernoziomuri levigate, neutre, mai grele şi mai<br />
uscate <strong>de</strong>cât cele pe care apare stejarul brumăriu.<br />
Suportă gerurile extreme din iarnă, iar la altitudini mai ridicate<br />
(gorunete pure, goruneto-făgete) apare doar pe versanţii puternic însoriţi<br />
cu substrat calcaros.<br />
Preferă solurile calcaroase şi are un temperament pronunţat <strong>de</strong> lumină.<br />
Denumire ştiinţifică: QUERCUS VIRGILIANA Ten.<br />
CARACTERE MORFOLOGICE<br />
Arbore indigen <strong>de</strong> mărimea a II-a sau a III-a, cu un coronament <strong>de</strong>s.<br />
Se <strong>de</strong>osebeşte <strong>de</strong> Quercus pubescens prin:<br />
− lujeri tomentoşi, mai viguroşi, muguri mai mari, 5-8 mm,<br />
− frunze mai mari, 8-16 cm, eliptice până la obovate, cu peţiol mai<br />
lung (2.5 cm), pe dos tot pubescente, la bază cordate, trunchiate<br />
sau cuneate, sinuat-lobate până la penat-fidate, 4-7 perechi <strong>de</strong> lobi<br />
rotunjiţi sau acuţi, pe dos pubescent-tomentoase,<br />
− ghin<strong>de</strong>le nu mai sunt sesile, stau câte 2-4 pe un peduncul <strong>de</strong> 1.5-3<br />
cm, uneori până la 8 cm; cupa este mare, cu solzi lax imbricaţi, cei<br />
inferiori bombaţi, tomentoşi, cei superiori alungiţi cu vârful puţin<br />
<strong>de</strong>zlipit (figura 55).<br />
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />
Specie <strong>de</strong> origine mediteraneană, ce apare pe o arie restrânsă în Italia<br />
şi Peninsula Balcanică.<br />
119