DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

putând creşte în amestec cu Q. robur şi Q. pubescens. Este mai rezistent
decât stejarul la uscăciunea atmosferică şi cea a solului.
Formează arborete pure pe cernoziomuri levigate sau pe dune cu sol
afânat, nisipos şi suficient de reavăn.
Variabilitate:
- Q. p. var. atrichoclados, cu frunze pe dos puberule până la fin
tomentoase şi cenuşii,
- Q. p. var. virescens, cu frunze pe dos verzi-cenuşii, pubescente
numai în tinereţe, apoi glabre.
SECŢIA DASCIA Kotschy – SERIA CONFERTAE Simk.
Denumire ştiinţifică: QUERCUS FRAINETTO Ten.
Denumire populară: GÂRNIŢĂ
CARACTERE MORFOLOGICE
Arbore indigen, de mărimea a I-a, ce poate atinge 40 m.
Înrădăcinarea este pivotantă, mai puţin profundă decât la stejar, dar
cu mare putere de pătrundere în solurile compacte, argiloase.
Tulpina este dreaptă, asemănătoare cu cea de gorun.
Scoarţa formează timpuriu un ritidom solzos, relativ subţire, friabil.
Lemnul are alburn lat şi duramen evident, mai trainic decât cel de
stejar.
Lujerii sunt viguroşi, măslinii tomentoşi sau pubescenţi, în iarnă
glabri, cu lenticele eliptice.
Muguri alterni, ovoizi, acuţi, mari (până la 1.8 cm), caracteristic
bruni-gălbui deschis, pubescenţi, cei terminali uneori cu stipele
persistente mai scurte şi mai rare decât la cer, cei laterali îngrămădiţi spre
vârful lujerilor.
Frunzele sunt mari, până la 20 cm, lat obovat-eliptice, cu lăţimea
maximă la jumătate sau către vârf, sesile sau scurt peţiolate, auriculate,
adânc lobate, cu lobii lobulaţi şi cu sinusuri foarte înguste şi adânci
(figura 53); pe faţă sunt la început cu peri mărunţi, apoi glabre
nelucitoare, iar pe dos moale şi cenuşiu-gălbui tomentoase; sunt
îngrămădite spre vârful lujerului, marcescente.
Flori unisexuat monoice, cele mascule grupate în amenţi, iar cele
femele îngrămădite aproape sesil pe un peduncul comun.
Fructele (ghindele) sunt sesile sau scurt pedunculate, grupate câte 2-8
la vârful lujerilor; ghinda este alungit ovoid-elipsoidală, până la 2.5 cm,
cu cupa mică, lăţit-conică, cu solzi liniar-lanceolaţi, brun-păroşi,
depărtaţi de cupă. Maturaţia este anuală, ghindele cocându-se prin
septembrie-octombrie.
116