DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
• Rase geografice: - rasa atlantică (adaptată la climat umed şi cald),<br />
- continentală din Rusia,<br />
- rasa baltică,<br />
- rasa sud-scandinavă (climat rece şi umed),<br />
- rasele termofile (sudul Europei, Caucaz, Crimeea);<br />
• Provenienţe valoroase: - stejarul <strong>de</strong> Spessart (centrul Europei),<br />
- stejarul <strong>de</strong> Slovenia (sud-estul Europei);<br />
• Ecotipuri autohtone:<br />
- stejarul <strong>de</strong> luncă (soluri aluvionare),<br />
- stejarul <strong>de</strong> terasă (substrat argilos, soluri pseudogleizate)<br />
- stejarul <strong>de</strong> lăcovişti (soluri hidromorfe)<br />
- stejarul <strong>de</strong> silvostepă,<br />
- stejarul <strong>de</strong> soluri sărăturoase, alcaline (limita <strong>de</strong> suportabilitate).<br />
Denumire ştiinţifică: QUERCUS PEDUNCULIFLORA K.Koch.<br />
Denumire populară: STEJAR BRUMĂRIU<br />
CARACTERE MORFOLOGICE<br />
Arbore indigen <strong>de</strong> mărimea a II-a, rar <strong>de</strong>păşind 25 m.<br />
Se <strong>de</strong>osebeşte <strong>de</strong> Quercus robur prin:<br />
- tulpina se păstrează uneori dreaptă până la vârf,<br />
- scoarţa formează ritidom foarte <strong>de</strong> timpuriu, mai gros şi adânc<br />
crăpat,<br />
- mugurii relativ mari, ovoid-alungiţi,<br />
- frunzele sunt variabile ca formă, cu lăţimea maximă în ½ superioară,<br />
peţiol scurt <strong>de</strong> 4-10 mm, lobii mijlocii stau aproape perpendicluar pe<br />
nervura mediană, pe faţă verzi întunecat, pe dos cenuşii-brumării, <strong>de</strong><br />
regulă pubescente şi uneori glaucescente; cele 5-7 perechi <strong>de</strong> lobi<br />
sunt rotunjiţi sau acuţi, întregi, sinuaţi sau lobulaţi, cu sinusuri<br />
înguste; în staţiunile cele mai uscate au aspect coriaceu,<br />
- înfloreşte cu 2 săptămâni mai târziu <strong>de</strong>cât stejarul evitând astfel<br />
îngheţurile târzii; inflorescenţele femele sunt lung pedunculate,<br />
- ghin<strong>de</strong>le sunt aşezate pe un peduncul lung <strong>de</strong> până la 15 cm, iar<br />
ghinda este mare (3-5 cm), pe cupă cu solzi gheboşi cu vârf lat,<br />
aşezaţi în rânduri circulare.<br />
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />
Stejarul brumăriu are un areal limitat la Peninsula Balcanică, nordul<br />
Asiei Mici, Caucaz, Crimeea. În România, apare în silvostepa Olteniei,<br />
Munteniei, Dobrogei şi sudul Moldovei.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re ecologic se poate spun<strong>de</strong> <strong>de</strong>spre stejarul brumăriu<br />
că este specie <strong>de</strong> silvostepă, reclamă un climat cald, suportă bine seceta,<br />
115