DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
SECŢIA ROBUR Rchb. – SERIA PEDUNCULATAE Schwz.<br />
Denumire ştiinţifică: QUERCUS ROBUR L.<br />
Denumire populară: STEJAR, STEJAR PEDUNCULAT, TUFAN<br />
CARACTERE MORFOLOGICE<br />
Arbore indigen <strong>de</strong> mărimea I, ce atinge 50 m înălţime şi 1 m diametru.<br />
Înrădăcinarea este pivotantă, mai puternică <strong>de</strong>cât la celelalte specii <strong>de</strong><br />
stejar, putând pătrun<strong>de</strong> la 8-10 m adâncime.<br />
Tulpina nu este aşa <strong>de</strong> dreaptă şi înaltă ca la gorun, mai <strong>de</strong>grabă având<br />
tendinţa <strong>de</strong> a se <strong>de</strong>zvolta în grosime; la arborii crescuţi izolat, tulpina se<br />
ramifică <strong>de</strong> jos cu crăci puternice şi ritidom adânc crăpat, iar în masiv,<br />
aceasta este bine elagată până la mari înălţimi.<br />
Scoarţă netedă, lucitoare până la 20-25 ani, apoi formează un ritidom<br />
negricios, tare, pietros, larg şi adânc crăpat longitudinal şi transversal.<br />
Lemnul este extrem <strong>de</strong> valoros, cu alburn îngust şi duramen brun, cu<br />
inele anuale late şi mai neregulate faţă <strong>de</strong> gorun, cu multiple utilizări.<br />
Coroana este largă, neregulat întreruptă, cu ramuri puternice,<br />
noduroase, evi<strong>de</strong>nt întinse orizontal.<br />
Lujerii sunt viguroşi, muchiaţi, glabri, verzi-cenuşii sau brun-roşcaţi.<br />
Muguri alterni, ovoizi sau subglobuloşi, cu 5 muchii, din ce în ce mai<br />
îngrămădiţi spre vârful lujerilor.<br />
Frunze <strong>de</strong> 6-20 cm, variabile, obovate sau oblong-obovate, cu lăţimea<br />
maximă în 1 /3 superioară, la vârf rotunjite, la bază îngustate şi auriculate,<br />
(figura 52) scurt peţiolate, sinuat-lobate până la penat-partite, cu 4-8<br />
perechi <strong>de</strong> lobi inegali, asimetrici şi cu margini ondulate, glabre pe<br />
ambele feţe, la maturitate oarecum pieloase.<br />
Flori unisexuat monoice, cele mascule grupate în amenţi, iar cele<br />
femele grupate în ciorchine câte 3-6 pe un peduncul lung <strong>de</strong> 3-8 cm; apar<br />
prin aprilie-mai.<br />
Fructele (ghin<strong>de</strong>le) stau câte 2-5 pe un peduncul lung; ghinda are 2-4<br />
cm, este ovoid-alungită, brună-gălbuie, cu câteva dungi longitudinale<br />
întunecate, fiind aşezată într-o cupă mică cu solzi triunghiulari plani,<br />
regulat imbricaţi, cei <strong>de</strong> la bază puţin bombaţi, pubescenţi cu marginile<br />
concrescute şi vârful brun <strong>de</strong>zlipit. La 1 kg intră 200-400 ghin<strong>de</strong>,<br />
maturaţia este anuală, se coc prin septembrie-octombrie.<br />
Maturitatea survine la 40-50 ani la arborii crescuţi izolat şi la 70-80<br />
ani la cei <strong>de</strong>zvoltaţi în masiv.<br />
Periodicitatea este <strong>de</strong> 6-10 ani, cu “stropeli” între 2 fructificaţii<br />
abun<strong>de</strong>nte succesive, iar puterea germinativă este <strong>de</strong> 60-75%, cu<br />
112