28.04.2013 Views

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

SECŢIA ROBUR Rchb. – SERIA PEDUNCULATAE Schwz.<br />

Denumire ştiinţifică: QUERCUS ROBUR L.<br />

Denumire populară: STEJAR, STEJAR PEDUNCULAT, TUFAN<br />

CARACTERE MORFOLOGICE<br />

Arbore indigen <strong>de</strong> mărimea I, ce atinge 50 m înălţime şi 1 m diametru.<br />

Înrădăcinarea este pivotantă, mai puternică <strong>de</strong>cât la celelalte specii <strong>de</strong><br />

stejar, putând pătrun<strong>de</strong> la 8-10 m adâncime.<br />

Tulpina nu este aşa <strong>de</strong> dreaptă şi înaltă ca la gorun, mai <strong>de</strong>grabă având<br />

tendinţa <strong>de</strong> a se <strong>de</strong>zvolta în grosime; la arborii crescuţi izolat, tulpina se<br />

ramifică <strong>de</strong> jos cu crăci puternice şi ritidom adânc crăpat, iar în masiv,<br />

aceasta este bine elagată până la mari înălţimi.<br />

Scoarţă netedă, lucitoare până la 20-25 ani, apoi formează un ritidom<br />

negricios, tare, pietros, larg şi adânc crăpat longitudinal şi transversal.<br />

Lemnul este extrem <strong>de</strong> valoros, cu alburn îngust şi duramen brun, cu<br />

inele anuale late şi mai neregulate faţă <strong>de</strong> gorun, cu multiple utilizări.<br />

Coroana este largă, neregulat întreruptă, cu ramuri puternice,<br />

noduroase, evi<strong>de</strong>nt întinse orizontal.<br />

Lujerii sunt viguroşi, muchiaţi, glabri, verzi-cenuşii sau brun-roşcaţi.<br />

Muguri alterni, ovoizi sau subglobuloşi, cu 5 muchii, din ce în ce mai<br />

îngrămădiţi spre vârful lujerilor.<br />

Frunze <strong>de</strong> 6-20 cm, variabile, obovate sau oblong-obovate, cu lăţimea<br />

maximă în 1 /3 superioară, la vârf rotunjite, la bază îngustate şi auriculate,<br />

(figura 52) scurt peţiolate, sinuat-lobate până la penat-partite, cu 4-8<br />

perechi <strong>de</strong> lobi inegali, asimetrici şi cu margini ondulate, glabre pe<br />

ambele feţe, la maturitate oarecum pieloase.<br />

Flori unisexuat monoice, cele mascule grupate în amenţi, iar cele<br />

femele grupate în ciorchine câte 3-6 pe un peduncul lung <strong>de</strong> 3-8 cm; apar<br />

prin aprilie-mai.<br />

Fructele (ghin<strong>de</strong>le) stau câte 2-5 pe un peduncul lung; ghinda are 2-4<br />

cm, este ovoid-alungită, brună-gălbuie, cu câteva dungi longitudinale<br />

întunecate, fiind aşezată într-o cupă mică cu solzi triunghiulari plani,<br />

regulat imbricaţi, cei <strong>de</strong> la bază puţin bombaţi, pubescenţi cu marginile<br />

concrescute şi vârful brun <strong>de</strong>zlipit. La 1 kg intră 200-400 ghin<strong>de</strong>,<br />

maturaţia este anuală, se coc prin septembrie-octombrie.<br />

Maturitatea survine la 40-50 ani la arborii crescuţi izolat şi la 70-80<br />

ani la cei <strong>de</strong>zvoltaţi în masiv.<br />

Periodicitatea este <strong>de</strong> 6-10 ani, cu “stropeli” între 2 fructificaţii<br />

abun<strong>de</strong>nte succesive, iar puterea germinativă este <strong>de</strong> 60-75%, cu<br />

112

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!