DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

treptat şi lung îngustate, la bază trunchiate, slab cordate sau lat
cuneate, 5-7 perechi de lobi ovaţi, penat fidate sau partite, la început
stelat-pubescente apoi dispers pubescente sau glabre,
- ghindele câte 1-3, tot sesile, iar cupa are pereţii groşi şi este prevăzută
cu solzi mai bombaţi (gheboşi), la vârf pubescenţi.
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE
Centru de răspândire al subspeciei dalechampii este în Peninsula
Balcanică, trecând în sudul Italiei şi Asia Mică.
În România este limita nordică a arealului; este frecvent în Dobrogea,
sud-estul Moldovei, Muntenia, Oltenia, trecând şi în Podişul
Transilvaniei.
Este pretenţios faţă de căldură (termofil) şi formează arborete de
amestec cu gârniţa şi stejarul pufos.
Denumire ştiinţifică: Q. PETRAEA ssp. POLYCARPA (Schur) Soó
Denumire populară: GORUN TRANSILVĂNEAN
CARACTERE MORFOLOGICE
Arbore indigen, de mărimea a II-a, ajungând până la 25 m.
Coroana este globuloasă.
Lujerii sunt brun-roşcaţi sau verzui-închis, cu numeroase lenticele
mari, eliptice.
Muguri mai mari, până la 1.8 cm, ovoid alungiţi.
Frunze neîngrămădite la vârful lujerilor, egal distanţate pe lujer, 7-15
cm, lat eliptice până la obovate, cu vârful lat rotunjit, baza trunchiată sau
uşor cordată şi marginea sinuat-lobată, iar pe dos la maturitate dispers
stelat pubescente în lungul nervurilor, în axila acestora cu peri simpli,
uneori glabre; sunt groase, cu aspect coriaceu, pielos.
Ghindele sunt îngrămădite câte 2-6 (sau mai multe), sesile sau scurt
pedicelate, iar cupa are pereţi groşi cu solzi laţi, cei de la bază evident
gheboşi, numai la vârf pubescenţi.
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE
Eeste un element balcano-caucazian, la noi întâlnindu-se mai rar,
comparativ cu ceilalţi goruni: apare din sudul ţării până în centrul şi
nordul Transilvaniei.
Are exigenţe ecologice asemănătoare cu ale gorunului balcanic, cu un
xerofitism mai accentuat; vegetează pe soluri superficiale, scheletice.
111