DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
SUBGENUL LEPIDOBALANUS (Endl.) Oerst.<br />
SECŢIA ROBUROIDES Schwz. – SERIA SESSILIFLORAE Loj.<br />
Denumire ştiinţifică: QUERCUS PETRAEA ssp. PETRAEA (Lieb)So<br />
Denumire populară: GORUN<br />
CARACTERE MORFOLOGICE<br />
Arbore indigen, <strong>de</strong> mărimea a I-a, ce poate atinge 45 m.<br />
Înrădăcinarea este pivotantă, mai puţin profundă <strong>de</strong>cât la stejar.<br />
Tulpină evi<strong>de</strong>nt dreaptă, cilindrică, ce poate fi urmărită până la vârf.<br />
Scoarţa formează un ritidom relativ subţire, cenuşiu-negricios, mai<br />
moale, cu crăpături mărunte, friabil, ce se exfoliază superficial.<br />
Ritidomul reprezintă principalul caracter <strong>de</strong> recunoaştere şi <strong>de</strong>osebire în<br />
raport cu celelalte specii <strong>de</strong> Quercus, în stare <strong>de</strong> masiv.<br />
Lemnul extrem <strong>de</strong> valoros, cu alburn şi duramen, prezintă creşteri mai<br />
mărunte şi mai regulate <strong>de</strong>cât stejarul, mai fin şi mai uniform. Are<br />
numeroase întrebuinţări.<br />
Coroana este mai bogată, mai strânsă şi mai regulată <strong>de</strong>cât la stejar,<br />
cu ramurile îndreptate în sus; protejează mai bine solul, fiind<br />
asemănătoare cu cea <strong>de</strong> gârniţă.<br />
Lujerii sunt verzi-măslinii sau bruni, glabri, cu puţine lenticele mici,<br />
eliptice.<br />
Muguri sunt alterni, ovoizi sau subrotunzi, <strong>de</strong> circa 8 mm, îngrămădiţi<br />
spre vârful lujerilor.<br />
Frunze <strong>de</strong> 8-16 cm, rombic-obovate, variabile, cu lăţimea maximă în<br />
½ superioară, cuneate, la vârf îngustate (figura 51), peţiol <strong>de</strong> 1-2.5 cm,<br />
scurt lobate până la fidat lobate, cu 5-8 perechi <strong>de</strong> lobi rotunjiţi, întregi<br />
sau rar lobulaţi, din ce în ce mai mici către vârful frunzei, glabre.<br />
Flori unisexuat monoice, cele mascule grupate în amenţi, iar cele<br />
femele îngrămădite aproape sesil spre vârful lujerilor; apar prin apriliemai.<br />
Fructele (ghin<strong>de</strong>le) sunt lăţit ovoi<strong>de</strong>, în formă <strong>de</strong> butoiaş, 15-25 mm,<br />
grupate câte 1-5 aproape sesile; cupă cu pereţi subţiri, solzi slab bombaţi<br />
(negheboşi), <strong>de</strong>s pubescenţi cu marginile concrescute; la 1 kg intră 300-<br />
600 ghin<strong>de</strong>.<br />
Maturaţia este anuală, iar ghin<strong>de</strong>le se coc prin septembrie-octombrie;<br />
maturitatea survine la 40-60 ani la arborii crescuţi izolat şi la 60-80 ani la<br />
cei crescuţi în masiv. Periodicitatea fructificaţiei este o dată la 4-6 ani,<br />
putere germinativă <strong>de</strong> 60-75%, păstrându-se până în primăvară.<br />
Lăstăreşte puternic şi drajonează slab.<br />
Longevitate – rar <strong>de</strong>păşeşte 600-700 ani.<br />
108