DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

SUBGENUL CERRIS (Spach.) Oerst.
Denumire ştiinţifică: QUERCUS CERRIS L.
Denumire populară: CER
CARACTERE MORFOLOGICE
Arbore indigen, mărimea I, de până la 35 m înălţime şi 1 m diametru.
Înrădăcinarea este pivotantă, cu mare putere de penetrare a solurilor
compacte.
Tulpina evident dreaptă, cilindrică, poate fi urmărită până la vârf;
frecvent prezintă gelivuri (crăpături longitudinale) şi formaţiuni
canceroase umede.
Scoarţa formează de timpuriu un ritidom gros, pietros, negricios, cu
fundul crăpăturilor roşu-cărămiziu.
Lemnul prezintă alburn lat şi duramen roşiatic, este tare, greu de
prelucrat, calitativ inferior, utilizat mai mult ca lemn de foc (putere
calorică asemănătoare fagului şi carpenului).
Coroana îngustă, cu ramuri concentrate spre vârf, are frunziş bogat.
Lujerii sunt cenuşii sau brun-verzui, tomentoşi, muchiaţi.
Muguri alterni, mici, ovoizi, tomentoşi, înconjuraţi de stipele lungi,
filamentoase, persistente, ca nişte mustăţi (figura 50).
Frunze eliptice până la oblong-lanceolate, 5-15 cm, acute, cu baza
îngustată, rotunjită sau slab cordată, pe margini sinuat-dinţat-lobate până
la penat-sectate, lobii sunt scurţi, triunghiulari, ascuţiţi, terminaţi cu un
mucron scurt; limbul este pielos pe faţa superioară, verde închis, pe dos
cenuşiu sau gălbui pubescent. Peţiolul are până la 2.5 cm, uneori la bază
cu stipele roşcate.
Flori unisexuat monoice, cele mascule grupate în amenţi, iar cele
femele câte 1-5, apar prin mai.
Fructele (ghindele) sunt sesile sau scurt pedunculate, 4-5 cm, protejate
1 /2− 2 /3 într-o cupă lemnoasă cu numeroşi solzi lemnoşi, alungiţi,
ghimpoşi, recurbaţi, neregulaţi. Maturaţia este bienală, în prima toamnă
ghindele fiind de mărimea unui mugure; maturitatea survine la 25-30 ani,
periodicitatea este de 3-5 ani, iar puterea germinativă de 65-75%.
Lăstăreşte viguros şi drajonează slab.
Longevitate – 200-300 ani, dar după 80-100 ani apare putregaiul.
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE
Cerul este răspândit în Peninsula Iberică şi Franţa, de la Oceanul
Atlantic până în Asia Mică, fără a se depărta de ţărmul Mării Mediterane
prea mult; în interiorul continentului pătrunde mai adânc doar la nord de
Dunăre.
106