DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

- forma specifică (habitus), caracteristică arborilor crescuţi izolaţi,
şi care au o tulpină scurtă, puternic îngroşată la bază, coroana
mult dezvoltată în lăţime şi care coboară până aproape de sol
- forma forestieră, întâlnită la arbori crescuţi în masiv, arbori ce au
tulpina dreaptă, cilindrică, elagată cu coroana restrânsă spre vârf.
După înălţimea realizată, arborii sunt de mărimea I, când depăşesc 25
m, de mărimea a II-a când au între 15 şi 25 m şi de mărimea a III-a, când
au între 7 şi 15 m.
Arbuştii sunt plante lemnoase cu înălţimea de până la 7 m, de regulă
cu mai multe tulpini lemnoase ramificate de la bază, sub formă de tufă.
Arbuştii cu înălţimi de sub 1 m intră în categoria arbuştilor pitici (afin,
merişor, smirdar etc.).
Subarbuştii sunt plante ce au tulpina lemnoasă numai la bază, părţile
superioare sunt erbacee, degerând peste iarnă (drobul, cătina mică etc.).
Rădăcina
Rădăcina este un organ vegetativ lipsit de frunze cu geotropism
pozitiv şi fototropism negativ şi are ca funcţii:
- fixează planta în sol şi asigură rezistenţa la vânt şi zăpadă,
- absoarbe apa şi substanţe nutritive din sol transmiţându-le altor
organe,
- poartă raporturi de simbioză cu microorganismele din sol,
- regenerarea vegetativă din muguri adventivi, drajoni şi butaşi.
În tinereţe se distinge o rădăcină principală care ulterior se ramifică în
rădăcini laterale, acesta diferind de la specie la specie şi alcătuieşte
sistemul de înrădăcinare. Ca tipuri, se remarcă:
- pivotant, la care se distinge o rădăcină principală ca un pivot puternic
ce poate depăşi 1 m (ex. brad, stejar),
- trasant sau superficial, unde pivotul principal este slab dezvoltat, iar
rădăcinile laterale se ramifică radial aproape de suprafaţa solului până
la 50 cm (ex. molid),
- pivotant-trasant sau mixt, unde pivotul principal este dezvoltat, iar
rădăcinile laterale sunt puternice, dezvoltându-se fie către suprafaţa
solului, cum este cazul la carpen, ulm, tei, paltin, anin alb, fie se
dezvoltă în profunzime, cum este cazul la larice, fag şi anin negru.
Ca regulă generală, sistemele pivotant şi pivotant-trasant asigură
arborilor o bună ancorare în sol. De asemenea, trebuie de precizat că
sistemul de înrădăcinare variază cu vârsta şi după însuşirile fizice ale
solului (profunzime, compactitate, umiditate etc.).
Rădăcinile adventive apar din muguri adventivi ce se formează pe
tulpini, ramuri sau rădăcini şi stau la baza înmulţirii vegetative prin
butaşi, marcote, drajoni.
13