Sirena bicaudată pe cahle medievale. Iconografie şi ... - PATZINAKIA

Ana Maria Gruia
pe cahle cât şi în alte domenii artistice, sirena refuză să ni se dezvăluie ca un
motiv clar, cu o simbolistică fixă. Alături de alte fiinţe din bestiariile
medievale, de acrobaţi, de imagini sexuale, scatologice sau de reprezentări
ale unor proverbe şi ghicitori populare, sirena se poate încadra în categoria
artei marginale (sau liminale, numite şi groteşti, drôleries, babuini, etc.) care
invadează marginile manuscriselor medievale, capitelurile, consolele şi
stranele catedralelor şi mănăstirilor, precum şi diverse categorii ale artelor
minore/populare. Funcţia (funcţiile) acestor reprezentări rămân(e) un subiect
controversat, în special datorită proliferării acestor imagini profane în
contexte religioase. 5
Sirena, care face parte din acelaşi grup de imagini ambigue, apare
uneori pe sobe alături de reprezentări religioase. Şi deşi imaginea cuprinde
de multe ori elemente cu conotaţii religioase precum cruci sau coroane
surmontate de cruci, ea nu apare niciodată în contexte religioase 6 , plasânduse
astfel cert în categoria imaginilor laice sau populare. Cu atât mai
interesant este subiectul de faţă având în vedere lipsa de interes a studiilor
despre cahle în general în ceea ce priveşte posibilele funcţii ale acestor
reprezentări. Cum erau receptate aceste imagini care beneficiau fără îndoială
de un loc proeminent în economia spaţiului interior medieval? De ce erau
ele alese? De ce unele se bucurau de o mai mare popularitate decât altele?
Voi încerca să abordez toate aceste direcţii într-un studiu de caz dedicat
sirenelor pe cahle din întreg spaţiul european unde acest sistem de încălzire
s-a răspândit în evul mediu.
220
Evoluţia motivului
Sirena face parte dintre fiinţele mitologice menţionate încă din antichitate în
mai multe culturi. 7 Pentru a ne referi la Grecia antică pentru început, sirenele
sunt pomenite pentru prima dată de Homer (Odiseea) dar nu beneficiază de
nici o descriere fizică. Episodul în care Odiseu rezistă cântecului lor legat de
catargul corăbiei nu este interpretat foarte amplu. Astfel, urmaşii lui Homer
au vehiculat diverse opinii. Unii autori (Pitagora, Platon) se referă la magia
muzicii sirenelor, care reflectă, sau chiar este, muzica sferelor. Cicero şi
stoicii au pus accent pe atractivitatea cunoaşterii şi înţelepciunii promise de
5 Baltrusaitis, 1955; Randall, 1966; Camille, 1992; Gaignebet, Lajoux, 1985; Christensen, 1998;
Wirth, 2003. O trecere în revistă a problemei la: http://www.heyotwell.com/work/arthistory/
marginalia.html.
6 Uneori contextul exact nu este cunoscut, dar în marea majoritate a cazurilor în care informaţia
este disponibilă, sirena apare în medii laice. Doar în Boemia, la Všeruby, cahla a fost descoperită
"lângă biserica Sf. Martin", dar ar putea fi vorba tot de un context profan. Vezi tabelul III.47.
7 Pentru evoluţia detaliată a motivului, de la Homer până în secolul al XII-lea, atât textuală cât şi
iconografică, vezi excelentul studiu al Jacquelinei Leclercq-Marx, La sirène dans la pensée et dans
l'art de l'Antiquité et du Moyen Âge – Du mythe païen au symbole chrétien, Académie royale de
Belgique, 1997.