Sirena bicaudată pe cahle medievale. Iconografie şi ... - PATZINAKIA

Sirena bicaudată pe cahle medievale. Iconografie şi posibile funcţii
din Cetatea de Scaun de la Suceava 96 , şi o sirenă încoronată, cu cozi şi detalii
de îmbrăcăminte, tot de la Cetatea de Scaun, de la mănăstirea Probota 97 şi de
la biserica din Feleac. 98 Ultimul tip de reprezentare este foarte asemănător,
deşi nu identic, cu cel de pe grupul de cahle înrudite de la Suceava şi Iaşi
(tabel II. 2, 3, 4, 5). Este cunoscut că motivele de pe discuri sunt copiate după
cele de pe cahle. În cazul sirenelor ne putem întreba dacă, o dată cu
transpunerea sirenei bicaudate în alt mediu decorativ, s-ar fi transmis şi
funcţiile sale. Avansăm ipoteza că într-adevăr, o parte cel puţin din
argumentele ce susţin o interpretare apotropaică a imaginii în cauză se
aplică şi discurilor decorative. Simbolul geometric trilobat ce figurează pe
discurile de la Dorohoi, Bădeuţi, Voroneţ, Iaşi şi Suceava poate fi asociat
nodurilor (Nodul lui Solomon) şi entrelacurilor considerate protectoare 99 , şi
se întâlneşte şi pe cahle (alături de cruci şi pentagrame, la mănăstirea
cisterciană din Klaštorisko, Ungaria de Nord, secol XV). 100 În acelaşi timp,
frizele de discuri ce decorează cornişele şi ancadramentelor unor clădiri
moldovene, în special biserici, se înscriu şi ele în rândul reprezentărilor
marginale. Amplasarea lor ar putea fi interpretată ca legată de nevoia de
protecţie a deschiderilor spaţiului interior şi ale clădirii în general.
Pot fi aduse în discuţie şi o serie de imagini reprezentând păsări cu
cap de femeie, care ar putea fi sirene dar şi harpii, de pe unele clopote şi
cristelniţe transilvănene produse de atelierul din Sighişoara la mijlocul
secolului al XV-lea. 101 Modelul ar fi putut fi imprimat după un însemn de
pelerin sau alt accesoriu metalic, încorporat alături de alte reprezentări
animaliere (leu, dragon, grifon). Având în vedere rolul clopotelor de a
îndepărta furtuna şi duhurile rele, confirmat de inscripţiile de pe unele
dintre ele, şi de elementele apotropaice pe care le încorporează (literele
alfabetului, numele evangheliştilor, ale magilor, numele lui Dumnezeu,
Tertragrammaton), putem presupune că şi imaginile din acest mediu (deci
inclusiv sirena cu trup de pasăre) aveau aceeaşi funcţie.
Concluzii
Sirena bicaudată, aşadar diferită de Melusina, are o lungă tradiţie în arta
europeană, cunoscând un moment de mare popularitate pe cahle, în secolul
al XV-lea. Se prea poate ca răspândirea sa să fi fost facilitată de prezenţa
dinastiei de Luxemburg concomitent în fruntea regatelor Boemiei şi
Ungariei. Cu atât mai mult cu cât cele mai timpurii sirene pe cahle în
Ungaria provin şi au fost difuzate de către atelierele regale de la Buda.
96 Batariuc, 1995, 8, fig. 3.9., 13-14.
97 Batariuc, 1995, 8, fig. 3.11., 14.
98 Replică modernă, foto autor.
99 Mellinkoff, 2004, 163-165; Hausman, Kriss-Rettenbeck, 1966, 156-162.
100 inedită, info Martin Homza.
101 Benkő, 2002, 466, 467, fig. 128: cristelniţă- Braşov (II.2), clopote- Bratei, jud. Sibiu (I.24),
Bahnea, jud. Mureş (I.50), Şoarş, jud. Braşov (I.247-248), Roandola, jud. Sibiu (I.281).
237