Sirena bicaudată pe cahle medievale. Iconografie şi ... - PATZINAKIA

More documents

Recommendations

Info

Ana Maria Gruia distincte) 79 , Suceava 80 şi undeva în zona secuimii. Produsele acestor centre (sau copiile lor) nu au circulat pe distanţe mari, cele mai importante fiind între Buda şi Oradea (aprox. 275 km.), Praga şi Jindřichův Hradec (155 km.) sau Chrudim şi Jesenice (188 km.), dar şi acestea, întotdeauna în interiorul aceleiaşi provincii. În ciuda circulaţiei reduse a cahlelor direct înrudite, motivul este totuşi recognoscibil în toată aria sa de răspândire, ori aceasta demonstrează existenţa unor contacte indirecte care au permis diseminarea acestor cahle în cea mai mare parte a Europei Centrale şi de Est. 232 Boemia şi Moravia 49 Regatul Maghiar 14 Moldova 7 Imperiul Romano- German 7 Total gen m 5 3 4 1 13 f 22 7 1 2 32 ? (incert) 22 4 0 4 30 cozi cozi 1 6 5 1 13 cozipeşti 9 7 0 1 17 peşti 25 1 0 5 31 sâni goi/ evidenţiaţi 20 5 1 7 33 coroană 30 14 4 6 54 rac 1 4 0 0 5 stele 2 1 0 0 3 cercuri solare/rozete 0 4 0 0 4 cruci 0 0 1 0 1 detalii de îmbrăcăminte 30 9 2 5 46 Atribute iconografice ale sirenei bicaudate pe cahle, pe baza tabelelor finale. În ceea ce priveşte atributele iconografice ale sirenei bicaudate pe cahle, se pot observa următoarele caracteristici: - sirena este de cele mai multe ori femeie (32), dar de aproape la fel de multe ori genul ei este incert (30), iar uneori bărbătesc(13), probabil prin combinare cu reprezentări ale unor divinităţi marine masculine. 79 vezi în tabel III.1-10. Nu am numărat alte trei mici fragmente publicate de Hazlbauer, 1989, 428, fig. 10.9, 10.10 şi 10.12, care însă, datorită dimensiunilor extrem de reduse, ar putea aparţine tipurilor menţionate deja (motiv pentru care nici nu le-am acordat spaţiu separat în tabel). 80 Batariuc, 1992. 77
Sirena bicaudată pe cahle medievale. Iconografie şi posibile funcţii - o confuzie la fel de mare se observă în cazul reprezentării cozilor sirenei. Acestea au fie forma unor simple cozi cu solzi (13), fie cea a unor cozi transformate în peşti, cu aripioare (17) dar de cele mai multe ori sunt chiar peşti independenţi care îi devorează corpul, terminat la rândul său cu un fel de picioruşe atrofiate sau pur şi simplu terminându-se brusc sub mijloc (31). - în majoritatea cazurilor este încoronată (54). În Transilvania de exemplu, sirena poartă un tip sau altul de coroană în toate reprezentările. - de cele mai multe ori prezintă detalii de îmbrăcăminte (46), fie fuste care îi acoperă organele genitale, fie cordoane care atârnă sugerând atribute sexuale (întâlnite pe multe dintre cahlele din Boemia). Aceste cordoane marchează şi mai mult ambiguitatea sexuală, din moment ce pe aceste cahle sirena este reprezentată cu trăsături feminine şi sânii goi. Alteori este vorba de mantii, mâneci largi, haine închise cu nasturi, gulere, văluri sau dantele. - în multe cazuri (33) se pune accent pe sânii (de cele mai multe ori goi) ai sirenei. De asemenea, când este de gen feminin, sirena este reprezentată în general cu părul lung despletit, un alt semn al seducţiei (în evul mediu fiind purtat astfel de femeile necăsătorite). - alte atribute mai rare sunt racii (5), stelele (3), rozetele sau cercurile solare (4) sau florile (4). Uneori aceste elemente pot fi considerate ca simple decoraţii, îmbogăţind rama cahlei sau umplând spaţiile goale din compoziţie. Referindu-ne pentru început la cozile sirenei, observăm că în spaţiul german şi în cel ceh predomină clar motivul sirenei care ţine în mâini cozile transformate în peşti care îi muşcă din trup, în timp ce în spaţiul maghiar şi în cel moldovean avem aproape în toate cazurile sirene cu cozi simple sau cu aripioare (pe care le-am numit cozi-peşti). S-a vehiculat ideea conform căreia sirena bicaudată este un derivat al motivului lui Iona devorat de balenă care figurează şi el pe cahle (dar numai în Boemia, în trei cazuri însă fiind descoperit în aceleaşi localităţi cu sirena, dar nu ştim dacă şi din acelaşi context arheologic). 81 Privind cele mai timpurii cahle cu sirena, cele de la Basel (IV. 5,6,7), observăm că ele o reprezintă cu cozile complet transformate în peşti. Tot în a doua jumătate a secolului al XVI-lea însă, cahlele din zona oraşului Buda şi cea direct înrudită de la Oradea, prezintă sirena cu cozi. Putem presupune astfel că de la început s-au folosit ambele tipuri de reprezentări, fiecare fiind preferat într-o anumită zonă. Sirena cu două cozi fiind cea tipică, prezentă şi în alte medii decorative, iar cea cu cozile transformate în peşti fiind probabil o combinare cu sirena care ţine în mâini doi peşti. Există totuşi şi cazuri în care probabil, într-o zonă ce agreează un 81 Hazlbauer, 1989, 436: Praga, Plezeň şi Tábor. 233
Page 1 and 2: Studia Patzinaka, nr. 4 / 2007, pp.
Page 3 and 4: Sirena bicaudată pe cahle medieval
Page 11 and 12: 5. Simbol alchimic Sirena bicaudat
Page 13: Sirena bicaudată pe cahle medieval
Page 39: Sirena bicaudată pe cahle medieval

Sirena bicaudată pe cahle medievale. Iconografie şi ... - PATZINAKIA

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?