Sirena bicaudată pe cahle medievale. Iconografie şi ... - PATZINAKIA

More documents

Recommendations

Info

Ana Maria Gruia heraldic. 74 Şi în această reprezentare de secol XV-XVI, sânii sirenei sunt evidenţiaţi. Aceste reprezentări disparate nu fac însă decât să sublinieze unitatea grupului de cahle decorate cu sirena cu două cozi. Marea lor majoritate sunt cahle plate, doar câteva de coronament şi una de soclu. Cronologic, ele se înscriu între sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul celui de al XVI-lea. În ceea ce priveşte distribuţia acestor cahle, cele mai numeroase reprezentări se găsesc în Boemia şi Moravia (49), apoi în Regatul Ungariei (14, dintre care 5 în Transilvania, 6 în Ungaria propriu-zisă, 3 în Slovacia şi nici una in Croaţia) şi Moldova (7) 75 . Alte 7 cahle provin din aria Imperiului Romano-German. Ca datare, cele mai timpurii par a fi cele din Basel (a doua jumătate a secolului al XIV-lea), apoi cele din Ungaria, din zona oraşului Buda şi de la Oradea (a doua jumătate-sfârşitul aceluiaşi secol). În Boemia şi Moravia majoritatea sunt datate în a doua jumătate a secolului al XV-lea. În Moldova cele mai multe sunt de la sfârşitul aceluiaşi secolul, iar cele mai târzii sunt cahlele transilvănene, datate larg în secolele XV-XVI (alţi autori au optat pentru restrângerea perioadei în secolul XV şi începutul secolului următor 76 ). În cazul în care datările autorilor sunt corecte, putem concluziona că motivul a pătruns în decorul cahlelor în a doua jumătate a secolului al XIV-lea în zona Baselului şi în cea a Budei. Presupunând că primul centru este cel care a deschis drumul, oricum motivul s-a transmis rapid şi în Regatul maghiar unde atelierele regale l-au făcut popular. Marele succes al sirenei bicaudate în acest mediu se înregistrează în a doua jumătate a secolului următor, în special în spaţiul ceh, de unde provin cea mai mare parte din cahlele de care ne ocupăm, dar şi în Moldova, Transilvania, zona slovacă şi cea germană. Motivul scade apoi în popularitate, cele din urmă exemple fiind oferite de un grup de cahle din zona secuiască, datate la începutul secolului al XVI-lea. Contextele arheologice arată că aceste reprezentări apar pe sobe din medii sociale variate: palate regale, conace, curţi domneşti, reşedinţe nobiliare, castele, cetăţi, primării, case orăşeneşti şi târguri, dar şi un atelier ceramic. În rarele cazuri în care iconografia sobei din care făceau pare poate fi reconstituită, sirenele apar alături de reprezentări religioase şi de alte imagini (Suceava, Banská Bystrica). Analizând distribuţia geografică a acestor cahle, se observă că grupurile de cahle direct înrudite 77 se regăsesc în spaţii relativ restrânse. În diferite puncte ale oraşului Basel s-au descoperit cahle cu sirene identice, 74 Kémenes, 2005, 142, fig. 15.1. 75 Am respins drept improbabile, datorită caracterului lor fragmentar, piesele de la Arbore („sirenă bicaudată?”) şi Suceava – casa domniei menţionate drept reprezentând sirene. Arbore: Batariuc, 1999, 107; Oprea, 1965, 329, 330 (Piesă incertă: „partea stângă a uneia dintre cele două vârfuri de cozi de peşte ale Melusinei”). Suceava: Batariuc, 1999, 179; Popa, Cârstoiu, 1979, 68, fig. 49. 76 Rusu, 2003/2003, 110. 77 Cele create cu acelaşi tipare, făcând parte dintr-o serie de cahle copiate între ele sau fiind imitaţii ale altor cahle, conform definiţilor lui Judit Tamási: Tamási, 1995, 15-16. 230
Sirena bicaudată pe cahle medievale. Iconografie şi posibile funcţii acest grup fiind de altfel şi cel mai timpuriu datat, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea (vezi tabelul final IV.5,6,7). Un alt grup este format de cahlele din jurul oraşului Buda (Buda, Nyék şi Budafelhéviz – tabel I. 2,3,4). Acestea provin din mediul regal (palatul din Buda şi conacul de la Nyék), contextul de descoperire precis nefiind disponibil în cazul suburbiei Budafelhéviz. Direct înrudite sunt şi cahlele de la Buda şi Oradea, reprezentând sirena cu trăsături masculine şi rac dedesubt (I.1,6). Aceasta este dealtfel distanţa maximă „parcursă” de motivul sirenei bicaudate pe cahle, până la momentul actual al cercetărilor. Se observă în acest caz cum modelul se transmite dintr-un context regal (palatul din Buda) într-unul militar/nobiliar precum cetatea de la Oradea. Un alt grup de cahle conexe este cel din secuime (Cristur, Sâncrăieni, Mihăileni, I.12,13,14), din medii nobiliare (curia fam Andrássy) şi de tip proto-urban (târgul Cristur). Şi în Banská Bystrica, cahle identice s-au descoperit în două contexte distincte, provenind din compoziţia sobelor din primăria oraşului şi a celor ce încălzeau interioarele locuinţei primarului (I.7,8). În Moldova, cahle înrudite au fost descoperite în diverse puncte din Suceava (cetatea de scaun, casa domniei şi o locuinţă urbană) şi din Iaşi (tot într-o locuinţă). Se observă din nou o transmitere socială pe verticală a modelelor populare pe cahle, dinspre cercurile domneşti spre cele orăşeneşti (II.2,3,4,5). Alte grupuri de cahle direct înrudite se regăsesc în spaţiul ceh, fragmente provenind de la cahle asemănătoare fiind descoperite în zona oraşului Praga (III.1,2,4,49). Alt grup, imprimat pe cahle de coronament, provine din Praga şi fortificaţiile învecinate Nezhvizdky şi Kokorin (III.3,18,19). Cel mai probabil acest tip era produs in atelierele urbane şi cumpărat apoi pentru a decora interioarele fortificaţiei şi castelului din zonă. Aceeaşi pare să fie situaţia în cazul unor cahle şi fragmente din diferite puncte ale oraşul Praga care au corespondente la Mukařov u Ričan şi Jindřichův Hradec (III. 8, 16, 22). Un alt grup este format din fragmente de la cel puţin şase cahle, realizate în două variante (cu sau fără scut heraldic in fundal) descoperite în mediul urban de la Chrudim şi o altă piesă, tot urbană, de la Jesenice (III. 12 şi 25). Alte două cahle înrudite provin din mediile orăşeneşti din Boemia, de la Usti nad Orlicí (unde s-a descoperit şi un alt tip de sirenă bicaudată, III.14) şi Kouřim (III. 15 şi 24). Un ultim exemplu de înrudire directă între cahle se constată între piese de la Praga şi Chotovice (III.10 şi 33). Fragmentele conservate, pe baza unor detalii precum scutul heraldic împodobit cu flori de crin dintre cozile sirenei, ne îngăduie să presupunem că piesa de la Chotovice este o copie a celor de la Praga. Aceste distribuţii, corelate cu datele anterioare asupra centrelor medievale de producţie, sugerează fabricaţia locală a cahlelor cu sirene bicaudate, probabil, în ateliere din Basel, Buda, Banská Bystrica 78 , Praga (cel mai important centru de producere al acestui motiv, de unde provin fragmente de la minim 12 cahle, reprezentând minim şase modele 78 Holčík, 1974. 231
Page 1 and 2: Studia Patzinaka, nr. 4 / 2007, pp.
Page 3 and 4: Sirena bicaudată pe cahle medieval
Page 11: 5. Simbol alchimic Sirena bicaudat
Page 39: Sirena bicaudată pe cahle medieval

Sirena bicaudată pe cahle medievale. Iconografie şi ... - PATZINAKIA

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?