A"-t (. d-;*"rf at;' Ct Po"[," ,$^c^'"sf'

.A"-t (. d-;*"rf at;' C.t. Po"[," ,$^c^'"sf'
gyi.r
t'+;41,L, ll-d",;^'- bi,L,;t ,,,.2q , ^^ -t4lq60
?. 81a - 10+.
( ()\ TRIBI-TII I-A STUDILJt, MONOGRAI'IC
,\r l.Lr .\l,NtoPTERr'5 SCHRI-]|UERSll KUlrl
:'r,)FlR \ li\R6u
l. isroric la noi in larl
St,ttlji rci, rrlo.rrr' la s! .':1ia1rca, riispindirea 5i biologia acestci .pttri
lii noi in 1;rf.r {lnt d..slrr1 ii.' rrstrinse, cle5i miniopierul 0stc aia d! conlL|.i
in pt',sl( iil( din ll.P.R. Cele rnri vechi rela{ii sint datc rle .\lehch'
Lajos (1900t i.rte menlionerzl cd in .',tzeul dil CIuj st gitse:;t' cretnplare
dr' rrrril ,': i(ri coirciiiir din punctele: SdvirFin, De\'a, ilonroroil-
,\lmr;, Brlror ,r,. ln calelo"{'ul sAu ditr l9i]1, Raul Cilinescu arate ci
sIe.ra :rctir\i.. .-:i gis!t,,i[.reiteri. scorburi de copaci, in piduri, ruini
5i podrrir rlc .'i.r,lrri rnaii, in Oit!'nia {Tismana Gorj, in pestera gi podul
rir.rlrdstrrr). !j.,at (Gaura cLr llu;te, la Coronin-Plati5evila ), Ardenl
iDeva. Srlrirr. lDplrta Ciuc.rlui, ,\\elc5tr-Oclorhei, Alba ILr!ia, Pc'ttera
Alnrafului) I r li.'
Sint foirrt' ill.e.(sante datele relcritoare la adripo:turile c5a d.'
variatc lc (.ii, lc erumera R. CAiinescu: pe5leri, scorburi de copaci,
rLrirc, i)o.]ur '.. ciidiri marj .. Din daiele bib.liogralice vechi ii ioarts
lecentc, slr,l| , il din ta!'!. piecunr $i din c"r'leiSrilc noastre eiectuate
tirnp rle Dr;rr I r;lii irrri, rciesr ci .\\inropterus schrt'ibcrsl, iSi alcgc drepl
adipost l)( rt( :' r'ii o tempera|t!rd Si umidilate anumitii.
l)orr I(lrrr.,1.in (i9i0l iclatcazi un singur caz ce ar face c\ceptic
dc l ob',r'r.':,,ic gen...rale la incepulu! accstui sccol e\ista in caiernalc
tnii,'sL peft€ra Su=inskaia (\ogornii Karabah). Celelalte colonie
in l9:18 l'rlrt se nrai pa:tra indivizi izolati, iar citcva snte (le alrinralc
trlicsc ir pcstera Susinskaia (Nogornrii l(arabah). Celelalte colonij
de minior,i,rr !tudiate de I(uziakirt au ca addpost peilerilc.
1n crtrtlogirl lui R. Calincscu iipscsc complet dait'ie' calt'ndaristice
asupra oh\(r\.,irilor pe ter!.n, ii nu se di nici o rela!ie tlcspre locul
unde sc flir ,\, tual c\ernpiar!le coh'ctate.
De la r',lrr.rra acestui caialog (1931) pind in 1953 n-a mai irpArut
nici o lucrrL ;rt lL'gdturd cu Chiropteiele din tara noastri. In anul 1952
se constitrric (.,,i.Jcli1ul Spcoiogic nr, I drrt Buctre="tt, cdre coltcci[lteni
t l)cilcr.r
',
,trrl4 \r Pctrrr:r \lcfctlr Odorlrcr sitt tui.l 9t rcc(iri pq)l(d

PTIOFIR.l. B-\REU
cu eiectuarca prospcctiunilor geol.rgice, cercet('azA cu viu intr.rcs il
iaunr avernicold inclusrv a Chirootereior. In ac€st s.ns aL'are in anul
i9.iJ. i!rcrarea ,,Barbasteila barbaitcl{Lrs Chiropter nou peiriru R P R.' .
,re \1 Dumitrcscu 1i J. Tanasache, in carr autoiii se rcieii ;i lr pozilir
sistenatrci a lui r\!iniopttrLrs schreibefsii. 1n 'anul urniatoi a1-,c suir
nunrel( aceloraii arrtori lur--rarea ,,Contributiunr la strrclrLrL broiogrcr ()h,.
ronitrelor. Dinamir-'r 1r hibernalra Chlroptcrelor dln l('ttcf.:l lrl,L'c!lof rl('
la .\\lnistirea Bisilita", peiteri in care :\lrnroutcrus schi('rbt'-sir se atlit
in riiil de ercmplare. Reientor ia brologra lui srnt e\pus(, nrr:('rcir\r.,
scr'\'a:iuni. Ccrcctirilc autolllor sus.1'llcntronxlr .-cniriiiri. trrnd ir .Lrr. .l('
a)arr ire ll altc note.
Din bibiiograiia siriine ii din lafd pe caie ein avui.o i; drspozr'1re,
arn coli3latrt ri pini i:r momentul .1e irtd din Funcr de \L-di:e o(1"ilcgtc
s-a studiai Ia miniolter numai sche!etul ca;ulrl. Arind in vcdc'rc
faptul cd stuii! comllele de osteologrr ia speciil.", genurile s! chiar f.nt,irile
de Chiroptere sint ertrem de puline gr ci astiel de iucrS.i prc
zinti ;rxportanti iiindcri liliccii ari o adaptar! deosebiiS (la locomo',!.r
acrj;ril5) mai ales cd au legitun fiiogen."iice cu Primatelc, rle-am
prolus in nota de ia'ti si insisiim a5upra saheletrrriL de rninioi)lqr,,n.
rleosebi in ceea ce are mai caracleristic.
- 2. Locul actual in sisternatici
Specia ,\linioptcrus schreibcrsii Kuhi I;icc parte dni
Ord. Chiroptera
Sub Ord. Microchiroptcra
Fam. Vespertilionidae
. Sub Fam tUjnlo.l!''inae I
S:nonilllii:
l5l9 !isperti|o schr.'be!s i(irlrl. .\n'r, \\'c|c:iLr cesflis.h.'iatrrL l\-(:)ier,c r'r,rr,)
r:. 2, p. 165 (!lungarl)
15-17 \'esperhlo urs nr Bon:lprat€. icoflogr. Faun. ltal , I iasc, XXI. llontc Ccrtu
Ascoly, (ltal]) l,vpe In Brrtrsh lluseum
l8Jl iesperhlio o.srnri Terruurncii ,Uonogr. de.\1amm. il, p. 179. lloJricaho ct ursrlll.
165; liiilroplerss schrelbersu Blasnrs, SiLrgcth,..c Deutschlirnds. p. ,i6,
l67S l:,iropt.rus schErbcrsl Dobson. C.rtai. Chrropt. Bflt. lllts, p. ;61
l9!l '.ttniopterus
schrcrbers Trouessrrt Fr .i. Jlrntm. d'LLrropc, p. 3i.
:)..vrlor la slstenrahca rccstcl i.lmrhl C. \lrl ef a creat io lldT nu, ntrrlc
subiar::l r penlnl r'inmeroasele genurl ale lamr!rcr V(sper.r'ronrdie, Una drnirc ;r.c.ic,r
este s.rb fan:. ,ll|nlopterloae care cLlprrnde npro\linall\ 35 forme dcscflse pcrr! 'r
E,ilas:; $r .\ffrc. sr crrc cste admlsii astirzr de P. P. Cfisse (195J), Lllcr:n.r'r
(l35ll. Prnouse {l$l) clc - AIlr cercetrilofl cr .\. P. Kuzral'r,r {ltl{). \1. t;r'r.
lrescu. J. Tail;rsxcbe (195.1), nu - ircrlnclsc valablirtJ:ea srb hrrr \l:rtronlerrrjrc irr! r'
drinrl:r.i pe iLnroptents schierbclstl ill sLrb iam. Vespertrhoftliae.

SlrjOllJl. \l(r\OCR.\FlC .\l- I-Ul )llr"lOPlERUS SCHI{EIBCRSII liCHl- 85
lg2d .Uiniopic|]rs s. l1!.rl.)ellsii iiallclrs IJal Prrz .\!ir Soc lefr
'l
fcrri. S.i \.ri lt-t ;
.01 Arrrrll d'rl if.rt.. Ijolingo, nL-rr FlnJleso, I.igtrr'i:t, i{r';
19.i6 l\ini.rplriIs r.i:rer'rcrsli lnspectiius Iicrrrfith- ,\\itt \.rnLf- lrist Snir ' !_r: 31,
Si' indj'r - lirr.rn, Bulg:rfi.r.
3. Descrierca speciei
,\iirioiricir!s ithreiirersii e-sle'Jn lili3c d.' taiie mijio.ir' Dinr.'it*iL'nilc
constatatc rlL noi poi !afia intre urtrlitolrtle lilnrle:
I rlElr|:ea ccrpLr[:i
,, cozll ., .
,, palrlio ului audltlv
,, trirgrrsLllLll -
. 5ll -t9 tr!L!1
. 10 -lt ffnr
. i,J- 6,! r,rtr
.Fir. l. Itjnioprerus schrcibersii linhl.
Capul art un bot scurt potrivit de Iat Ia extremitaiea cdrlria se
ailS nirilc (fig. l). In comparatie cu dimensiunile corpullii urechile sint
scurte li laic. llnrginea lor abia se zAre$te din biana deasii a capului.
Cuieie urcchii \int slab indicate. Tragusui este destui de lurg 3\'ind
aproape acecrli liilime pe toatd intinderca $i iiind usor curbai inainte
Viriul aparc {ronvex in partea lui e,rternd, iar jrtmitartea posiefioa.S
este scol(ril;r rr,' lobul bazal al pavilionuiui.

PROT IIT \ Ii \.RAU
.\ripr esti laia la bazi, dar se ingusteazi rnult sfrre e\t.ernilatcil
.,i)rcalii, datorite iiungirii mari a
l dcgetului 3 (lig 2).
metacarpianului 5i a ialangei a ll.r
i.
''. s(h lciul ar r;,i1 l.r ]lr'r',!)tfrL5 schr.rL,crs,l
Stgi;rrrte1., J.h(,letulJi arip('i var;aza inirc ur:r:itorrcl(' iimensiutli
r , , tioii. rii .irr irrrna i;castr i
:- j, t.rJ lrLjlr..r1.rl,l,r l; -:; rr.rll
,,
.rnlclr! iUr:lLr! !'l -i; Irrrli
Vanaiia ,'elo:ialtt' componcnle i:rlf afir)ci) ('te ar5tati in tabtlrrl
(l(' nrili jos {diii.i"n\iunllc sint datc in mm).
I .rl,,r'g:, I
:{j- Ji.i
Luind in cc;t'irleratic formulr stabilitd de ,\1. Dumttit'scu tefcritoare
la aprecir.ra iornrei gent'talc a aripei la Chiroptere - iornlula
c.ire const; in r'iecluarra rfportr'riui intre lungimcr rnetaca.Pianul!il
III + degetul 3ii intr('ac€ea a nctacarpianului \' - iiegetul 5, raport
care este itrrers i:'oportronal cu litimta aripei - se conslata ji tntntop'
tcrul arc o aripi ingusli, valoarea rafortului iiind de 1,68 ilm.
Referitor la aspectul ascutiI sau obttlz al Fortiunii apicalc a artf,cr.
cupfinsd intre degetul 2 ir 5 - uat de raportul dintre lungimca mar-

!Tt Dl!r -ll()\r'',ri\[lC ,\l. I Ul -\ll\IOPTtRUS SCflRt-:lBLRSll l\CHI-
qrnri afipei cuplin\.r intre degelui 5-4 Si 4--3, $i carc raporl estt
(llrect proporlionrl ,.'rr ascu{inree aripci - sc constati cii ,\liniopt(,fus
schrirbcrsii arc o !flpi ascLrtiti, 1'aloaren raportLrlui fiind rclativ tttart'
(1.3{ nrm) [atd rh' .r altor Chiropiere.
Jlarginra lrbcri :r urcnrbraqci alare sr fiseazi la niveiul qle/npi
sau cuva urar sLrs. I)irrternl cste rrjult dezvoltat avind aproapD lIlngilrlea
nbir'r In partca biu,rlS .slc nrai ingroi;rt apoi se subliazi treptat conirir:Cinr!rr-se
cLr n,rf!rni'a nentbrancr irlterfcritrrrale. Cr,ada cstc lungri ;l
r':tc inclusri in iutr,lr;ni in mrrrl-'r.rnit intc.ir.rtiurali .\lemhrul postcrior
i:te rirsiLrl d'r sirbiir, ill Iaba relrit'ztnt?r apro\imrtiI o jir.r atato {llil
li.iirtirn!'a tibic!
Culoarca Bl,t|r ' r:tc toartt' morl('. mita\oasi 5i rcllttr :irtrti. (llllo:ri!.r
lJriazi in lilrtie dr'stul d.' Iargi : pe pdrtea dorsrli de la t','t;ii'
:rLr'brun cLr o nrriurl.r ro:cnti. piri la cenir;iu.ttegiicios, iar pe Psitr.r
\Lnifalii nuanla (s1. nal (lcsr'hisi uncori cu reflexe gdlbui. Dufi ob'
scr\::iirle io; Krrzi.rl,I colonttr! bl,rirlr la ll]rni.,pterii Llirl L'.R.S.S. ,.rrriar:r
.n ltmitr (!t':1rr. rlr largi in !ur.iirr tie a:lotrnl)" Dupi obscnatrrie
rlor.trc, nuant.lr.bl,rnii poi sa \,a cze chiar la inclivizii accleiaSi colonrr
ctrcctaii lr un uro|l,rnt ditt .\stlcl, ].t 20 ianLrarie i9i;, illl ciptur:,'
{t rnrurt,lteli c.rlc r,' ,ril:rrr j,r ilherrratrc ir pe}1efit Sinesli, Req. Arad:
'i
5 dlntrc acct{ii l)l.rna aler o cul.Jrre cenugir' descl,,sir cu o ntranl5
rolcat;i iar la cIil.rlli p.ittu ciiic aveau talia cev.r mai nticS' colofiit!l
{:I(r ccnllirLl-rregn! r"r. .\cr'clt:t r arta!ie a cltlcrtt altt ietlinrci}t'o :\l lil
'r,,ir\ izLr drn Pc:;tIr.' l-rlrecilor de 1t .\\,rnistirea Brstrilir (icbrLraIrc i$57i
Obscrvalrilc ai:c:t{.r iint vllabile si ptntnr indivizii altor colonir' Con:-
!.,lirile de nrai srs duc la presLtpunerea cd !a indivizii tineri' rttdtle'et'tt

PROf I QA B.\RSL'
La uinioptcr, oaseie craniului se sudeazd in tirnpul dezloitirir po-tenrbrionarc
iar sudurile lor se gterg. (h nota de fati nu von r..rezenta
descrierea craniului la Dul. intructt aceasta constiluic subicctul
rrrei note separJte.) AdulIrrl are urr crariitr de'lrcrt, constitirii in
Ii, ;. Crrtllul ttulr latc|1lli).
d- lorr-::,rniordrrr!.:, bult,,t)n,ir.rc!,. - porus
acu!r'.-: f., er !s, d -.onillh,5 orrlDItll'5. . --
liro
lugllrrb r'. pro., cord)i.rdcuri 8-!.u! roro!oi'l.!\
mand'n!LL. r, - io\. r',nel.r'!'J, r - p.oc .rhgul.rr!s.
rr9. r. Crnniul (t.rla 5 Frrioatl).
d - cr,llr sas,ti.lis e\rerr,:
, - Ii!er nu!lrlrJ rrD..,!r,
( -oJoc.irrlllc; d-rh'5ulr
int.rmn\rll-rr,s,
/ - f4rJn:('r nrer tr le t - ot rro,:tJIe.
3-oi prr,.t-1..
. .' nrai rt"r," ra.te d'n c: tran:p:r'c!rt. ;\c,:,ta eslt scurt dar :o:':c ;r:;.'.-
Loiubat in paitea xnterioari a iapsulet ce[ebrale (tig. 3) :-"bitura
in:eiprelnarrlard arc baza largi (ilg.4) iar regrinea rta.
zalA este relativ nici; nazalclc sint depresatc in jos pe linia meditna
a sutunr. Din dreptui nazalclor, prolilul craniulur se ridici treptat fini
in regiun(a Dafietald care cuprinde cea mai mare parte din capsula
cerebrali. De la linita superioar! a depresiunii nazale, ia naltere creast3
sagitale bine deztoltati care poate fi urmdrird pinii in dreptul r(giunii
inierparietale. Din siudiul crdnrului la pui, am' constatat'cd cei mai
rtlare parte a neurocranrului este ocupate de oasele parietale. Linlita
superioari a frontalelor se intinde aproximaiiv pind la jumStatea conturului
abrupt care porneile dinspre nazale, spre punctul cel mai inait
a pdrtii anterioare a cr:riului. Aceasti zond pro€minenta insi aparline
parietalelor gi nu frontalelor. Constatarea aceasta este insi in conrfadic{ie
cu afirmatia lui Kuziakin care sustine cA aceaste creasttr ocupA
,,numai reqiunea frontali a craniului". Datoriti prezentei crestei sagrtale,
profiiul craniului in regiunea parietaii cea mai proeminenlS e!te

SIUDIUI, JlO\OCA\!'IC \L LtJI ,}IINIOPTIRIJS SCHRCIFERSII ](qH!,
aproape la acclati niycl sau chiar la accla;i nivel cu creasta occipit;rli
Intre acestc dou;r zone rnai ridicate dc pe partea superioard a cranrulur,
d€'osebiIn o concir\.itate carc corespunde marginii an..rioare a interpa,
rietr Iclor.
Lste r.lati\ sctrr id, lat5, cu rnarginile roriri:
rlcslLrl rle nrare este evi(lenlil deasupra ir( to-
1;rrului ntic, {irg. 3). Regiunea orbitrli rllicii;
spaiiul interorLit;rl ingust. Regiunea tenporalil
prrl;rr pro.'minenti; malartle foilrtc sLtblifi sinl
puiin depirt.,ie.
Regiunoil o.ciPi,rli \P rtrttilt cjr prrn
-, con\c\itatea accentuati a supra cccipr ta lulu r
f:1re este conirir.ii l,iler.tl :i iLrp(rior dc
crcasta occipitali dezvoltata. ConCilii ociipitali
potrivit dc' d .zvoltali I{egirrnc.a prt'orbrtaia
jite ; gaitra antcorbiiald
-"
ii rotunjiti. In regiuner
subrccipit. la, bulr timpani!';r potri\-it
dc Ll(zvcllati ni ii.opera conrplrl nrrlcLrl
(iig. 5). Des'hid, "iie canrlelor auditi\e e\.
terne sint relat Y n'rici. irr prin transpi,tenll
ll]ernLr"nei timpanice se viicl osiculele
urech:i rneclii. Apoiiz-tle jugu .i mici (lrepr.
unglriulare.
Br-rlrr palntina .de.iul dc ljrtJ, concr\i
poarti 8 cule palatine. ClLtele 1, 2, 3 sinl
lntregi !i drepte, cutele .1, 5, 6 9i 7 slnt
Fiy. ,. Cl1tDiul {{.,t., \cntml.i) ,-noderdt curbate, converg c.ltre linia meclian,i
d - .!g.re trlrl'r,!r, : , lanrJlr j longitudinrla a boliii fira a sc rpropia in

PROFIRA BIRBU
l::ri i{*:',ilisi:"';'o?;:1:'
"i;"f l:''|j ",ii o glil'il',,""'"":o.K,l
d \!t
WR
/1i /, l. l)r':trt!., it( t)c l)l" :t:rrul sui,.ri.r.
i ,., \. d,-r,:!. . ,rtr. t! _ pnrr, s . pmrr
;. !,1 (rf,,:r::
t,Jr..on; ,4 rfrr

stL:t)ir,l \l('\!'(,ti\t-tc \L LUr rllr_topTLRts sctlRttSIrtstr \tj t.
Ittai largi la baz-ri, dar carc sc ir':g!steazi treptat citrc virf. In unghrul
(lirt.rl vestibrrl;rr al coroanei se rcmrrci o altd telitLrrd longitudinalir
ru:u ingustii. llar'li!cina este uloI turtitl iar lungirnt-a a('esteia este
;rprorinrativ cit itrillimca coroauci. Caninul inferror este strins lipit de
lncr.nr Cororrra i)rczinta dor!A teiitun: Llna nlai largi. pc fala distrlA
$i alta rn?ri rc\tri :i pc cer linguutii vestibul.rr gl ntezial. coroana estc
ioltrnJiti. Crn3rilLr:n bine dezvoitat form,.'izi mczro.lrngual rrn Iob cvidrnt
Ridacin;' (.\t. iliiti s('urti d{.cit cororna-
Drnllr ju{;rir Lii Chiro:ltere lrpse5ie Pnr.. rl., pt arnbcle lnrrrrlcrc
iJl l3 ntinio|l1, f .:tq abserli pe ,r(r.fllrtr-rl supc/tar \\t prn:. Premolali
.rl r:,Dect crfinrlo n. Fi('nlol,tlrLrl n]l!: {p t3) dc pe i!1c:l sufcrio.tr;l
irrr riar pLltiu ([ o jumAlrte drn lurrginrea canitluliri Ll lrczinii !ii1
srn{.lr llrbJtc|ll !u n:peil rie ron. Lingual i)m3 pfezintii o 0loara teirtur.t
carc sc l)rclungelle crr un loll c):trem de al)latisat cilnc ntucoasa
lnr\il.r. Pnrr eslf rcl mai dcz!olt:rt. Par;tconul intrlce itr inillirne
rnolriri Pe:trrl)r.riaia ac("s(Jla se rristirrg dcLrit triitrtri, ulla pe fala mez-iai.r
;rlla 1tr. r,a lrn3uali Pc pafiea interni sc prelungcitr. cu un
lob tlic .rtlrtlr ,.r tlc a trera cute pi.l.rtin.i. Atit prerriolarri cit ti molalrr
r[. 1rc lrlrl slpcrioiri piczint{i iiecarr cile trr'l riclacrili subiirl
ir siilrt. I)(. nr r\rlil;ul lniruof, prr'niolanl au it.;.'-'t canrnrlurrl , piir I
feprtzrnt;i apro\I|n.rtlv o junlitat(' dl11 inallill](,r clninului ii irrc o
irir:.lLrri rai(licrr,!.lttr'nrcl;lrtri ufritiltor (D!r!.J) esta rtor lrat irrllt cr pnr.r
lilr pm4 ilti0g! .rILoapc inaliLllrt'a nroi.rrilor LJ toti picnr.Jlafll ln,l\jlarului
infcri0r sc dlsting(. pL' parter distali a coro;rnci citr. o teirtrlri
i.:rga la b zli, L:,rre sc in!ustcazi trl-'piai sprc vir[ O telrluri nlri
rtelluata sc ob',,rrii ij pp iala loi linguald. Cingulum bine clr,zioltat se
prclringectc cr r.l11 rnlc |)b lIrz-jo.linglral, iar la pLtt.,; ,ql i deosebi
la r'::r , nrrri c.lt' evident un lob in unqhiul distal-lingual. Ca ii mol.ri:r
d,- pc 'r,r\rlir.ul inferror. pm ii prn. J au cile doui raddcrni.
\iol.rlr sirtl (le rii, ,,t:rcin-ur .dilanrbiioilcrtt, ririruile li crestele
tl, l,e ei iorrrrin,l o sLrpraiata ,lr oclrtzte (ufl relrsil in ,,r\' -\ioirr ii
iLr|(rlorr Jll Ir.rri]lnea meziali apiotpe dreaptal: margin(,a distale la
Ir. i,ilt l)l\/||rl.r o r'\cavalie cararleristicar (llg.;)t. ]ietaconul cste tt;or
rrJr (!cz\oltrl 'k.it paraconul Inlre ace5ti luberculi - p! partea in'
l('rtli - e\isl.r e drrpre:rune caracteristic;; marginea linguali a depre-
\runt' ie n(licir..{)nstrt!trnd Dfotoconul. Pe txion se .emarcd h:foconul.
Intre luhcrcfllll principali paracon ii metacon e\iiti ctostc de small
care fac lr'{.ilrrr cu mesostilul, parast;lul $i metastilul. .Il3 superior
este rluit rrr;ri r|lrc, r:l reDrezentind cera mai mult d€ ll2 din suprafa{a
mr ir nr-' (i,l rrrai dezloltat tubercul al acestuia este par!conul -\leta'
conul Ei ploloIr,nui sint mai slab reprezentati. (.\lctaconul reprezinta
sDroximatlv ll2 rlin suprafala metaconului de la t,tr li m2, rar protocollul
mai n0lt rl,' i/2 tlin supraiata tuberculului corespunzitor dc la
rn, :r m2) l,,t la m3 sint evrdentr mezostiiul ii parastilul cu crestclr
.lc :c.:aturi |r'slt'ctive. .\lolirni inicnori se rerrrirrci prin (lczroltarca
,rl

PROFIR,{ E.IRBU lo
nlai accentuat6 a protoconidului decit a hipoconidului, acesta dir urrtli
reprezenii[d ceva mai mult dc l/2 din inillimea tuberculului precL.dent.
Paraconidu!, metaconidul gi entoconiclul sint aproximativ de accea$i
inZl{ime. Coroana scade irr dimensiune de la rnr la rn:r. i\lr de5i cste
,rnai mic decii mr:i IIt! este totu\si cor!rplei, avinc bioe dcz\oitati totL
tuberculii enumera{i la molarii pr('c€denli.
'
Fi|. 7..A,tlas (v. ciurl.h). Flr. s. Axis.
d.- ahe atlanlir; r-forlnen tr.rs- 4- den5 cprstrople!; t-ir
vqirriurni . - Irclci iriicllirh
.rtiilallr: d-arcls dorseljs; c-lu'
cies rrllcul.ris c.rnirlis:
. _p.ocessus !rlicularis cr!' :
bcfcurum \.eorra,c.
;l:::"i,":;t"";,;1.,i::
cies artlcularis c.ndilh cor.
_porrs \.rlcbrac,
Coloanu ;Lertebrald. La nlinioFter, coloana vertebrali cuprilde
39-40 de vertebre: 7 ccryicale, l2 toracale,5 lontbare, S sacrale ii
l0--ll coccigiene. In gcneral Yertebrele sint delicate, avind aspect de
inel.
ln regiunea. ceraic@/.i, atlasul are ar('ul dorsal ncted (iig. 7 ii
lig. 9) ; arcul ventra! r,rbtire prezinti rrn mic trtbercul. Aripile atlas''tltti
sini dezt'oltate, gi-u, iie Irau-r\!rse gi gaura leriebrald iargi. Cele douii
suprafefe glenoidc de pe iaia craniald sint rotunjite 9i mari. .{xisul
este alungit in sens anteroposierior. Apiiiza odontoide e rotunjiid pe
partea externd, fiind u$or conca!d pe cea interni (fig. 8). Supraletele'
adiculare craniale sint mari, revirsate in lituri, Gaura transversi ie'
dusd la o excavatie concavi. Apofiza spinoase puternice, cu aspect de
creastE. Celelalte vertebre cervicale se remarci prin dezvoltarea relativ
rnare a aoofizelor transverse si prin liosa totali a apoIizei soinorse.
Cea de a 7-a vertebrd prezinti doui'apoiize rLrdimbntare g (lingi
apoIizele de articula(ie caudale) (tig. 9).
Regiunea dorsald: la lertebrele acestei rcgiuni, apolizele spinorse
sint in general rudimentare sau lipsesc; la priryele trei vertebre au aspectul
unor tuberculi, la urmdtoarele patru vertebre ("i, 5, 6, 7) nu sint
evidente. De la a 8-a vertebre se disting din nou, devenind din ce in
ce mai proeminente, mai alungite, pind .la ultima vertebri toracaid.
Ca o particularitate pentru primele vertebre ioracale mentionem prezenta
unor apofize extrem cie subtiri, alungite, situate pe partea internA a

II sluD l r1()\ocR{Ftc .\L LUi IltNtopTcRUS SCI.tREtBllRStr
xUttl-
apo[izelor arliruhre caudale, fiind indcpiriate
dc linia median?1. La ali, vertebrc
totacalc, dc c-remplu la 6. 7 existi
di:il apolizc rudinrentare (l) pe partea
Interna a apoilzelor articulare craniale
itig. 9). Ultilnole vertebre toracale sint
cc|a mai inrltr, avind un aspect foarte
apicpiat d,r rl lertebrelor lombirre (lig. 9).
ln ri'g;Lutt,Ll lontbard, apo izelc trans,
r cr,e sirri ntti!rlcrrtare erc(ptind penulti:ira
tcriclrrir iJ c,lrc au o ntare dcz-
'. oltilre. .\pufizt spin.rase are aspectul
unui tul,eri.ul ingudt !i alungit cit nrcul
\'r.rlebrei, turtii in : ins dorso-ventral.
Pc partea vcntrali se renlarci prezenta
unor tubcr,:uli nldiment .ri.
. Ragiuttcu..sccrald e,te coitstituitit din
5 r'erl.'brc surlJte intin intre ele, constiluind
-Lrn os slcium (iig. l0). La miniopter,
e_rt!' ir_,itrlc lurtit dorso-\'enlral, a\r il un
irJl)c'ri aproJl)c latnelar. Pe partea ventrali
:,r, vrrl ccrpurile ceJor 'S vertebre
:',-r'prapusc, rrl\' criror lintiIe slnt indicate
tl., ccle { p('rcclri dc gauri sacrale ra tase
inrre rpoi;r.'l(' rransrirse ile \i,irebrclor
sudaic. Luirkl in considerrlie ace-qt caraclcr
ain dc .precis care permiie se sc
stabileascii rrLrntiirul vertebrelor aceasrer
regiuni, nu putcrn fi de lrcord intru totul
r'il
.
aiirilr:lfill lui F. P. Grass6 cii ,.la
wririwpt'.,c r(::lunra ::3crAl! arc 3 sitU 4
tert.;rc... Pc linia m-edian6 vcntralii, osul
sucrurn cstc slrab6tut de o creasli dez.
\oltata carc s|irrle treptat in inil{imc diniple
pflrlc;l :rnl,:rioare spre cea DoSteriorr,i.
Pc ial;l dorsilti' erista- o spi;i sacrali
r.'lJti\ dcz-yr)ltirll.
R L'R iu L'u cLtudalLi. ExceDtind
prirrrl vcrlclrr;r r'are esle mici, iestul
Jir. 9. llolor':i \.r'tclJruli (rcgiu,'ca corvicrt,i, dorsil,i
.i tonharn) v. {rorsrti.
d-!l.c alhntis, , - llbcrcutoD !cdrr!I.: . - lovcr
, rcutaris crrrirl,\, ,/ , tcns eoistrothcii . _ proc. spl-
I'olus seticbr.r. .r,! trophcls.
i - proc- transvcrsus veicbr.re
cervlcalir: ,j - I,ro.. r.c.$rlxsi n-proc. rrtr,]rtrt!is
!r'!d,.lit; I
*jJnr, r 'uhrls cranlat!s; a-uroc. sprros{s
\rl.br!e do.HIn ' ,r - rql.l,r{c t!hbiiis; a _
I,ro.
c.:J6 Irnn5v.r.r'r \fircbrie 4 l!nb.tisi p _ rtu,n.

1'I PNOFIR.\. BARBI,
\crtebr(!of sint [oarte alungitc, cilindrice, prczentild la ertremilat(.il
craniala iorriraliLrni apofir.--c rudirncntarc. iaracteristice. .4pofiza spi.
noas,r a prilnei \:ertebrc arL' aspectul unei crtjte.
Pe lrnra tnedian) vcntrala eristj-o perccit.j de trbe.
rozititi. canlcier ce se rcmarcn 1i la'partea di::tala
a veitcbrci urmiioarc.(iciire repiezintii un rudirlient
de arc lienlal (.,os ipsiloid")- Pe In.isura ce r('rlebrele
caudale sc s',lbtrit/-ii. s: irtenneirzii iicaractct!'i..
sus.l|en ii()l]il tc.
Scheletul ioracelui
CulcLt lor.t,,.,t ilre o [\r ]t.r alungiiJ anierOposterior,
prezt'ntitd in partea interioarii un ili.rnlftru
dorso.,'entrll dc apro\ilnrtil 12 - l3 mnr it o
inirllime dc l,-r nrnr (iig. ll).
St(,rlrl pfr!rl in ansnmblui arc asprctul Lt L i
.,T' evrdenl. JlesoslernIl (slernul propii .zis) ar..'
lsDL.criri unei l)aght'tc l,rnc osiiicate. Presi.inul !'sic
rlr:prus pr.rpendrcu:ar p!. lnesostcnl rt poaiiar (!
i;reirs{a l,'"rlc hinr dez\()lli!tJ, clrt' reprc;tinla dr'
altiel c.. rrlr m.ric Paft{r a acestcl poriiuni dr
stern (irg ll). .\lesostcrnul se conirn'Jd cu rrphrs
iernrl. IN c\1rc[]jtalcil cilruii: este \:\'tdent cart!lir.
giuL \iphoi(l Iir lurgul lrnrei metliane d ril.,.soster-
Fr'g. lA- Flhirut -ji prinul i
nrcl. \'crt€., crtldrl{..
c - pro., ar'1r1,; ros
nip!rl!i{t, 4 - iorc:r: n,,
. r.rr!i. ;ql!inr.
-ii :' \rplirsternului cste cvidtnli c-r car(tni!
scunda clrc s(- termrna catre ."\tramrlatsa distal.r
a apen'lir-el t \rpho:(1. La presicrn se ar:iculcazil
clnviculelr' $i pfinrr ptrtcile de cartilag,i costirl('-
E.\iremitirtea int('rna a claIicIlci se arlrculcaza rlra.
suora cr ilag:u:iri p!'rechii intiia de coaste. Spr;jin,nalu-sc ln ptrt. ;r 1',.
.F'ig. ,1. Osli{,thorarul (f,,lr tu trate).
d - ft.'r:L'"r,6 .tcmi: l-cri\r.r uanubrri
sterni: . - --.5os:err!n: d-crjslr it.rtrr;
, -..nrlda! iiphoid.r; i - cl,fi

sTUDllrl i\loNOcRlFtC AL LUI I"IINIOPTERUS SCUnetBERsIt i(UHL
o laletr iofl]rxtd de aceasta din urma' Celgtalle-,n-ef^{lde collstestctnalc
2, J, 1, 5, 6 sc articuleaza ra mesosicrn; alte p^":::L:,. t;i;
li:l ""3.,-"."11.,?
6:"''
9_a ,1i"i',1',li"lii'ri:l:;l::il.;l;:i'l'fl*
5ll ll rJrcr LLc'!
;lt'il:: ilL f'""',",'l',";l
dc coasl(
a 6-a UltinrL'le Perechi
i i i-a l"ii.tte de .coasl'
"it" ocsiut cle bine dezvol'
tala la Nlinioltterus sctuetbelsii
sPrc deosebire. de
alti rePrezcntrtntl al lrnl'
I'id. tJ. SlcrnDl la Pui (in rlrst;
-
dc ; zile).
t -- carintr drnLr-
bri: . - trl'rDrne; d - Pro..
iigi'oiacu'i",r:titago\iPholdc,:
i-il"ri.r,l': r - cirtilngo costn'
'!'r::l!c..].:.'-
tir. lJ. S(:rpula ti clx\i(uh
(fa!:r rrorst r:')'
lr r'ltrlt
', - 'ni,' ri'Pulrci ' tro'ai\": lr'' L''
' .ronion,; . - iosri suPr"5pirJnr; d -_ roisr
Ll;;;,;;;;,
" -.1,,irrso scipurr': t -- rubr
.o.ii"l rulocrennio*' s --c'virns slctrorti'r'
rr - cl:!\ cr'ln'
v es lterlilrt tt:'rlae la carc se cbservA o tendintd cle di:parilie a aceslcii'
'-"'.ii"i,,,,1
tu puiuL {le apr.{)xilttullo 7 zLte' La PLri',sl ob:9:)-:-
I'rt 'e"-
*:,*"\ii;ni;in"iill:tl,; :'llx;;[:,x' ;"*5::#!il"',1"^J; I'i l\e'
'iiJ"
o",i:,,tirta,'r',in,j d inaiii*"'i"-i,ti-*m'(lu. adult 2'5-3..mml
;;';i.ffi'";;" -i";*uf ain a !tt'nuut".' Apendicele xiphoid €lungit' bine
rl'"iriiiiilirrt"i. eiiu .o,'turat ro -".*ii"*ltit"u posteri6ard de cariilagitrl
xiphoidia n.
Scheletul membrului toracic
L "tIlu14 scaPulara
Scuputu. La chiroptere,, scapula arc.o pozilie frontala' c'u-ct!itatea
glenoidir f,rivind.in ,'ur, tug.. iii I f'a- hii'iiopt)erus scl/'cihcrsii sca p 'r la
-
estr loartt subltre, oetlcaru, tt'ni constituiti in cea marc parte
'mai
;i;';i;;;t;;;;t.'Numai c6nturut scapulei (marsinile)' sprrra cu acto-..
t:

|(l
PIIOFIR \ B.\RbU
mionul, al)oiiza coracoida, prccum $i o creasta scundi de pe fata costala
sint constituite rJin os cornpact. Forma este accea a rlui patrulater, pr€.
zentind dold felc, patru nargini Si patru unghiuri. Cele doui lcte sint
dorsa le 5i coslalc.
AsltrctuL lt,!al,:;r aorsale Si co.rlcle. Spind scapiiari este cuprrnsi
in ile!nrea supr:rioari, te ninindu-se cri un acromion foarte bine dczvoltat.
La acrolnion sc tlistingc o porliunc verticali de apro\inrativ
2,5 mm lunginrc. care este in continuarea spinei. Porlrunea \.erticali se
continu'i cu 1!ta incoyorrti ca o cirji spre cir\.itirtea glenoidi 5i carc
IrL:lsoari -l uiri iungitttc. Fosir crrf'ra:Finoasi 5r iniraspinoasd in raport
de ! : -?. Pc suprafaia fo:ri inlra.Iiroa.c er:isla o depresiune loIgitu(lrnrli
ca un lanl, cu aircc{le obiici rlrrr:i're cavitatca glenoidi, s!'re
.jur,ritirita posterioata a msrqlnii \'('rtcijrdle, cireia ii corespunde pe frla
costali o creasti osoasa scunrlS care sr observi prin transparenla r:.Lrlui
$i pe partea dorsali a scrpulei. Dr('irt cottsecinl{ a prezenlei dcf esiunii
pe fo.: in[raspiuoasi esic drvizarea acestcia in doui arii : r. la
mai micd, situata intre spina scaprilci ,

IJ
STl'I)iI'!- IIONOGRAFIC AL LUI .\IINIOPTt:RUS SCHREIBI]RSII I(OHL
trochitcr aparc rotunjiti. In dreptul acesiei tuberozitSli, pe fata costale,
este prinsl apoIiza coracoidd, care la miniopter este bine dezvoltati
(i mm lungimei, avind o orientare oblicd dinspre partea €xtern6 (axi-
Irri) citrc prrtea interni (vertcbrali) (iig. l5).
-
c) Unghiul axilar lormat Ia iniilnirea
marginii axilare cu nralginea caudali estc
-- - - -n rotunj lt.
. d) Unghiul cauda! format la intilnirea
rnarginii caudale cu margtnea vertebrald
cuprinde cariilagiul subscapular (carti!agiul
scapulei). Acest cartiiagiu are o iormd triunghiulari,
fiind extrem de redus la adult (in
raport de l3:2 cu restul scapulei).
i-rr. J/i. Scnl,ula la pui.
a - spir. scrr,{rJc, , - proc. h.,
m,'tus (!cromior). | * tossa sup.ispin.nr;
d - ,!,ra intrrspinad;
: a-cx.tilJgo tcrrJxlaci l--trberositas
supraghnoid..,: { - cavil.s glenoidcJ,
/. -- cbsicrl.,
Stilopo ium toracic
Scapula la puiul de apmin(litJ 7 zile
. Cr gi la adult, scapula de pui are asoectul
unui patrulater (fig: 16). Dar aproximativ 2/3
din* aceastii Diese este reDrezentate de os
compact, in timp ce o tieime (cuprinzind
porliunea caudali) esie reprezentaii de cartilagiul
subscapular. Acromionul are porliunea
superioarA terminald complet cartilaginoasS.
Fosa supraspinoasE qi inlraspinoasi sint constituite
din os compact. La puii mai mari (de
aproximativ 2 Si 3 saptEmini) se constatd cd
pe mAsure ce scapula creite, portiunea osoase
se subfiaz5. Marginea cervicali li vertebrall
sint constituil.e dintr-un cordon cartilaginos, regiuni care la adult sint
constituitc din os compact. Apofiza unghiului cervical (de pe fala costald)
csle ahia rrrr,ricail Apciiza coracoidd esie destul de bine osiIicatl, exceptinci
extremitate;l lroximalA. care este cartilaglnoasi.
Clariculu este un os alungit de aproximativ 12 mm cu dializa potrivit
de arcuat5 $i turtite in sens dorso-ventral. De aceea sc deosebesc
doud letc, una dorsald $i alta ventrali. Ca pozi{ie se intinde in sens
transversal de la presternum la scaplum, unde se articuleaze cu acromionul
(f ig. l4).
Humerusul este un os [ung, aproape cilindric, cu ,,diaiiza ugor indoite
intr-un S ioarte alungit, ale cerei curburi sint marcate cdtre cele
doui e.rtrcnitd{i" (Vialleton). La miniopter rapoftul dintre lungimea
radiusului qi humi:rusului iste 'de 1,80. Extrlmitatea proximalS a
bratului cuprinde un cap rotund de articulalie subt€rminal pentru cavitatea
tlarrr.ridi a scapulei (iig. l7). Dorsal se alli trochiterul, iar trochinul
itntrrl lald de trochiter. Capul humerust.r,lui este legat de extremitate'a
l)ro,(imalA a corpului acestui os printr-un git anatomic e:(trem
7 - c. 1124

PRr)t lRi B,!R11U l6
dr' scurl. Trochiterul bine dezvoltat prezintd o depresiune care repr.zinii
o inserlie a liganrentnlui de legaturi cu acroirrionul. In colrtinuarea
aceslui tubercul se afli creasla humeralA - care este Duternici la
riliniopier - avind aspectul unui 1'gheab adinc la bazi Ac'est caracter
-f'!ii. r7. I{umrrui lcritrcmrt.rtel|
prorinal.i).
!'- ..Put humcrr; l- i!LFrcol!n,
ijlusi L - ltbe..Ll!F t,L,,rj.
d - crisrn d(lroid..t
Fr, ,t. Humcrus ((xtrcnutrl(a
dNtaln).
d - .pr.cndYlul l.!te.alii,
l, .1an{l!lxs ,!r, ri
estc i:psig'rf in legdluri cu o putcrnicl musculaturd de bun :hirrit,.lr.
O aili srrasii teiaiiv bine riczvoliati, c'.r aspe('t Lle larrd, se aflir in
cofltin!.irea directi a trochinLrlui. La exlrcmit.rlea distali, humeiusul arc
un condil alungit ca o bagheii c( dcpileitc Inult marginea inirrroria
a capuiui de articulatie (fig. l8).
Radius Si ulna
Zeugopodium toracic
La Chiroptere, zeugopodiul este mult alungit. fiind constituit din
radius loarte bine dezvoltat $i din ulna extrem de redusd. La miniopicr,
ulna este dezvoltati numai in regiunea proximali, dar nu se sudeazi
cu radiusul (in aceasti regiune) (fig. l9). Apoi u!na se continue in
lungul radiusului ca o baghcta cxtrem de sublire, fuzionr'ndu-se cu
aceasta aproximativ'la jumitatea lungimii. Capitul proximal al antebralului,
format de comilexul osos radius 5i ul'na, foimeazi o cavitate
de articuiafie pentru capetul distal al humerusului. Extremitatea dor-
3ale a acestei cavitdli este constituiie de oiecranon (fig.20). Extremitaiea
ventrali formeazi apoliza coronoide. Fala arliculard prczinti

sTr ttLr lloNocR\Ftc AL t-ut iU\loPII.ltL5 Scltiiti0l Rslt li( tiL
clcstc $r il(irncituri cart corcspund procnrinenlt'lor ir scobiiuiilof d. pc
troclc(,a Sr cpitrocleea hutucrusului. Imcdrat sub apoiiza c.f. ojd:i
(.\isti o io.i felativ nrare pe caie anl nuinit.o fosJ subcoronordiand
(liinrl in l,.,1itLrri cu lcndonul rrntii muichi alunoit). Olcrranonui este
in iegatrrr.r prin irrtennediul liganrentelor cu paiella ulnafis Df lii
at'er:ta plt'.r,:i alte Iigaflcntc spre caD.itrl dislal al hurrrerrrsului (ac..'st
os a iost nlrnut de I-. \rallc'ton, rotul6 olccranrana) (lrq. l9).
La ('\{rfrnititea distali a ratliusuliri, pe paitca erternd, se obsrfyi
o .rpoiizit I)c car( alrt nutnrt.o.,apoIiza Lrlnlri a radiirsului". Ac!'asr.r
|sle rl.slul Cd r0(lusii ln n|nrotrler, arind iorma In..i lilIn.. e\ca\ate
rnediJ , I'rr'"!ntind drn acfasti c"tuzi Coui DroeIrlincn[i'. Inr] anterioJit
Si alla po.ifno r! La partea arltr.rioitfir N acc\icl apoirze se aila un
ori[icru roturd sau oyal. ioarlc lrtc, acoperit de o rncnrirrani sublrre
li care rcf.ezintzi clesigur ve:tigiLrl suafiult'i intcrosos ,lintrc raclius 1i
fra. lC. lt.r,lrus ri ukra. !ir.:10. Radtus (cxtrcnl, Fry..91.Rndius(eslr. t,
d- r'ni,:\: r, .ulDr.. -otc. prorirrall). rlistali.,.
crrnor', i, t,,rrll.! uldrris. n , ol.c.anon; , - Iro.s d - Irrrccur( ulnn.r. r_,,r!,
nrtrculrrls; c- t)!oc, cofo
-'**'::::i,"1;:"""
"'"
ulnr) irr rrgiunea resl)ectivd (fig.2l). Pe fala articulari a extremitdlii
rlrslrle sc Dhservd doui suprafele de articulalie. una mai rnare. intern!j,
pentru sciliolunatr:m, Si una mai lnici, e.Kterne, care aparlinc apDfizer
ttlnare ir rarlirrsului, penlru p.irrmidal.

AulLlpo!1iun toracic
Pii()t lR \ F.lRIlU
Basipotliun. .'\ccasti rogiunc cste dczlollatd nrai trr.lt in lalinc
dtcit in lungintL ii estr'cUlrinsi..intr-un
plali intcrme(liai intre l)ro'
Fr,r. 33. Rrgiunea cnrpiar:i (r. dorsrl.r).
R - radl!3: d - s.rphclutrntun (o. .rrt'
rrdiJie - os carF! !nrc.mccrnii). , .- tri-
.hetrun{oe.:rt:-uir..t); . - p,!ilorrc los
€r.pi a(c.jorixF); d - rr.rcz {or crrpile
primun); . - rrap..ord (ft ctrrDrlc s..{t

l9 sr( D't t. ]to\ccft\atc \L I-ur .\ \toi,TLRLs scHliLIBFRsit t{ultL
Ccnernl, irsrl rii nu esto cilzul si rrar irtsistitn. La desclicrea ariprt,
s-a.amintit 5i despre accasti Darte, dindu-sc totodati ii dimensiLinilc.
Cr o par',idulrritate menlionim ci dcgctLrl 2, carc csti. cxtrem .lc subtirc
si iicxibil. sc ii\eazi cu exiremitai.eit
dist iii in {lr.ptul riticulalic: dintre hlangi
i ii n li-r u rl,'getului urrnirtr.tr (lig. 2).
ScLelciul mernbrului pelvrn
( )stII r!)':dl
L1 rnln:(ri)tcr. csul cf\al ?lre aprLr\imcliv
lj i:rIi lung,:rre. renrarcinJu-se' prin
nlalea d!'/si'llirre a rainurii oirlic descenricntr'
:t Prtl'i.ttlLti pi(cutn sr ir ranlurii
cau.lrle ir o,uli i ischion. Drtoriti ,rcestui
caracter. baziri l lil minioptef este adinc
(lig.21).
lliutt ta iorrna unei palete cu un, -
ghiurilc roturjite. ocuplnd mai mult de ju'
mitaic din lLrrrgirnea osului ( ig, 25). Fata
venti la csl(' uior con\e\ii, cea clorsali
esie dreap[r, i!ri.zentind la partea anterioari
o conc;rvit,rl, ;rbix schrtatii. Spina iliacii
dorso-cranrirlir li spina iliac;L ventro-craniali
sint pulin cvideBte.
/rr"4. Jr. P{lvi,r.
lscJtiutn ire rrmura acritibularir relativ o - Frc(ets{s osrls pub1r,
scurt;r, cu peiiza ischiatici unicuspidil.
Arcadl ischi;!t;cii larg dL'sch;sii. dhr foar'.e Futin adinci. Ramt|ra caudala
csi.i iIi1i,'.
Pabisrrl I?:rrnura acctabLrlarij este scuftd $i g.oasi. Cealaiti ra"
nrrrrii, rnui lrrrgi gi cu o onelrtare oblic5. Pe ranrura acciJbulara e€te
foartq biu.'rlrzvoltatd apofiza ilio-pcctinec. Cealaltd ramurd descendentl
se lE[e5tc lx cxtremitatea posterioari li se uneite cu pubisul opus prin
simfiza pubianl. Legiiura lntre cele doui pubise se iace printr-un liga.
ment. Caurr obturatd are o lormi ovaid, prezentind o dezvoltare nla.
xirne in iniillime in direclia sim[izei pubiene.
La puiu! de aprosimq,t;ii 7 zile se vdd foarte bine limitele intre cele
trei oasc cornponente ale coxalului (lig. 26). Apoliza ischiaticd esie extrem
de pulin indicate. Ramura acetabulare a pubisului estc inci in
plin6 cre$lcru. aga cum o demonstreazd cartilagiul inconjuri,or. -\pofiza
ilio-pcctincc este abia indicatS.
ln urntr studiului efectuat de prof. ,!1. Dumitrescu asupra dezvoltirii
centurii pelviene la puii diverselor specii de Vespertilionidae, s-a
constatai c;i aceastd apolizi aparline nu|Tlai pubisului. Din acest motiv
lrrl

It J PROFIII \ B.IRBU
autorui a hoterit sh se renunte la vechea Cenurnire de ,,ilio-pecttnec.,
liind mai e.'(actA denunrirea dc apofizd ,,pubiane'. (sau apoIiza osului
pubis) (iig. 25).
Ferr.urul
Stilopodium pelvin
Din lilerzrtura dr' spccr:lrtatr-' sr Stie ci la Chiroptcre [enturul estc
sltuat perpendiculrr pe bazrn, cu gr.nLlchiul in afari, iar a\ul bicondilian
estc \ertical sau dorso-r'tntrll. Femurul sr trbia sint currinsc iLrtr-urr
plan para"agitai (L. \'ltllcl(ln). La rniniopter Ieruurul este un us cilin.
dric drcpt, rcl{r!rv Iung (apro-rirnatit l9 mnr). Capul lemurulLri cste'
ierminal {[i!j. !;) Irochanterii sint subtcnninali. Troclranterul mare arr'
o pozilr, dorsali. troch rttcrul n c ar!, o pozitie ventrali li rste pulin
nlai volr:nrinos rlet-it .prccericntul. Trochaj'rterul mic se prelungeste cu o
cfeilstr cvi(lenti ci i. nLi trcce de l/.1 anterioarii a osul!ri. Fosa trochanle:,
- i':rgi.
,:ag. 9t. OsuI corJl In {rlult.
d - iliuh;/, - i\.|'lrn',. p(tr
is:hrdlrctrn: I -
Drbir. ..' Droc
ose,t p'rbn, I
rruttrn.
/i7. .r.. 6tu1
pul.
"u.n'
La extrcnritalex distali, trocleea iemurul i esie larg5, dreaptar, cu
buze egale (fig. 28). C€i doi condili sint loarte proemincnli, putci!.ric
rotunjiti ii aproape de aceraii mirinre. Unul are o pozitie ventrali. ccldlalt
o pozitie dorsali. Fosa intercondiliane relativ strimid.
,o

l:r sI( t'lr I \to\onR rl lC \L LLI I\lNlOPTtEljS l0J
Patella arr' lormdt ioartc regulrti, drcptunghiulari cu unghiurtie
roturl.jite. Faiir cutanateestc
de ascn:tnea roltln.jitd (uior colrve\i), ce:l
articu la r;i slctuitr, dc o supraiale trior conca (fig. 29)
1ir- -?i. l._(rt'br
(e\lr. proriint.rl..r.
t - ca! '.t lcr,'r'i
4 - r:o.hrni.. ri'ir: r
Tibia $i ibula
lqt!, ?J. Femu. {ex,
tre . di:tal.1).
d '- coid! lui doriJlL!:
i -co.dylus,,ertrali. ;
Zeugopodium pelvin
2r. \rticulatir f,'n:rrului
cr tibii.
rs lonrorrr, r' - r'L/ir,
Din litcralu..a de s|ecialitate se constati ci la Chiroptere, tibia are
c ilezr,oltlrr| qo'npLeta, ill tlmp ce iibula este re(iuse la un simplu stilet
osos. Planul zeugci)odiului pelvin esie larasagital, tibir fiirrd plasaii
\.entral, iar Irbuia dorsal. La miniopter, tibia are aproape lungrrnea ienrrrrtilui
(aproximativ l8 mm). Corpul acestui os este foarte uqor curbat
spre partca internE in regiunea distald. Pe partea estrrn6, osul apare
rotunlit. Pc partea interne este usor turtit in regiunea proximali Si din
re in cc nrai mult spre regiunea distal6, unde osul este mult subliat.
Extremitatea proximali este relativ voluminoasd (fig. 30). Sint evidente
3 tuberozitili tibiale: ventrali, dorso-int€rnE $i externi. Acestea
insi nu l)fo(nrineazi cranial, de aceea pe suprafata craniald osul apare
aproape plan, avind un contur usor trilobat determiflat do cele trei tubcrozitili.
Cca mai voluminoasd este luberozitalea ventrali; pe aceasta
se sprijinil condilul ventral al iemurului Tuberozitatea dorso.internd
€ste mai ingustd, dar proemineazd mai mult in afard, marginile sint
rotLinjitc $i contribuie la formarea suplafetei de articulalie pentru condilui
dorsal al femurului- Sulralelele de articulatie pentrn condilii fe-
Ilrurului sint aproape plane, biue individualizate, fiind s'eparaie intre ele

t0J PROFIRT BARBU
de o ondulatie scunde. Tubefozitatea externd cste mai restrirsa, dar
totuli proemineirtS. Pe ea se prind liganr, rte futcrnice, care lac lcg,tura
cu patella.
,iir. Jl. Tibia
(e:(1rcm. drsia
1.1\.
q - m3ll.ol!"
, ribii.
Extremilatca distali a libiei este rnai Duiin volurninoasd dccit cea
proximali (iig 3_.1) Ilaleola tibial:i alungita este evidcnta pe partea
internd aosului.-Pe part('a dorso-interni e.ristd o incizuri tibrilari pcniru
articulatia fibulci.
F il.'ula
LIq. 30. Ttt'it (a\rle||l-
pf(,\rnrrr..).
'r '- ttrhfrd(rl,'! r.'jrtillr.,i
.. trb.,l.tl.,s
d- !dUer6Il.s c\r(rn.,
Aceasta e sla'n ie,r-czcntatd in regiunea distald. ImprcunE cu tibiE,
ccntrib,r,. i" ioru,ar., r1\'itat!l dc articulali{: pcni:,: asir.gal {irg. .l2iiirnrirind
iibuia din i!giunca distald ciire regiun(a prr-rrimali .sc observd
cum se subliazi treptat Iuind aspectul unei tije-iibroase, apoi al
unui filarlent exlrenr de fin care se confundi usor cu fibrele musculare.
Redus la ultima expresie, acest filament se prinde inrpreuna cu iibrcle
musculare pe tuberozitatca dorsali a tibiei. Desigur ci la strdmoiii indepirtafi,
fibula era binc dezvoltati, [apt colfirmat de aspectul tuberozitilii
dorso-interne a tibici, care este asa de Droeminente.
AutoDodiwn Deloin
La Chiropterc ,,larsui Si rnetatars)l rtprezinta un comple-\ osos
risucit de aSa manieri ci fala dorsale pnveste ln aiard prin marginea
sa tibiali, iar fala palmari seintoarce cdtre fata ventrali. Sau, exprimat
altiel, fata dorsali a piciorului r;spunde fetei postr.iioare a gambei $i
fala palmari celei ant(rioare; o astfel de dispoziiie are drcpt efe.t de
a dirija c6lciiul inainte li (lcgetele irapoi '
(P. P. Grass6).

2:l SrriDlt l. noNocRlFlc iL LUt {TNIoPTERUS ScHREtBTRSI (cHL t05
,Rcgiunco bdzipodialti
Spre dcoscbire de al[i reprezentanli ai fam. Vespertilionidae la crrc
.egiunea bazilrodhli .:rrprindc 7 oase, la lllitiopterus schretherstr deoscbinl
nLrmri 6 prese osoase in accasli r(giune (iig.32). Irr rirrdul intii
. se afljr astragalul 5i calcaicL'l Si Interpur scr
foidul,care este cel mai mic os al regiunii trr
sicne. Rindul al cloilea criprinrle trei orse: c.t.
boidul, cuneiformul mare (pror..nrl drn su,t:r;'..r
larsir.neior II qi Itl) 5i cun..ilornui ntic (tarsjdn l).
Calcan:lul poartii pintcnul sau apoiizt crl.
! caneani. Acesta e putin mai scurt decit titri;r.;i
in niod normal este sitrrat in grosimer mnrginti
membra;rei inierfemurale, asigurind intinderea
acestei fornratilni.
Releritor ]a aspectul melapodi ulLri-1i acropc -
drirl&l la miniopter, accste regiuni sinI idi,r:i'ce
c|l cele descrise in literaiurb pentnl alte Chiroptere
cavernlcole, asa cil nrr este cazLtl sd ins;st.ii,;.
Ca cluzii. Srudiul scheietul i la sc:cra
Ili,tiopteru's schreibersii a scos in evideiiS cr
seric dc caractere care nu sini nreniionate ir
literatLtra de specialitate. Faptul cI unele prasc
osoase s-au studiat comparativ la adult Si la prri
ne-a Drrmis si stabilim limitele intre unele re-
Fir. il, IlcAi (.c tarcillnii. giunj osoase (confundate de unii autori). De ase-
a -tlbi!: r -t,btll,t ..-c.lc.'ri
d.-o{ t.15t rlht,l., . -o\ lir., mcnea s-a putut constata cum are loc dez\'(,I-
tit u14re: J,-os l,'rl , rnrr!1.; g -
I.erl-! bri.:n: ,r. -c tarea pieselor osoase tiirete
studiate. Ne reierim la
r.r:ir, ,r..s 2t l) i -63 tlrsrtc sternul, scapula
.ri.!d. flt, - 5i osul coxal al uuiului. Pri'..i-
o.! I m.tri.r:r
/ - or{ c,irrurnrn DPris. ir-ri la caractercle inai dc.,rsebite scrnnalate lir
adult enumer;m: aspectul coloanei vertebrale in
general 9i irtrleosebi al osuhri sacrunr si al priltelor lertebre caudale, a
ielei
-ventralc
a scapulei, al extremititii diritale a radiusului, al osului
cotial elc.
In s[irsit, mentiondm cd unele caractere scheletice apropie miniop.
terrrl de Prim;r{e qi chiar de om, cum ar [i, de exemplu, asnectul general
al coloanei vcrtebrale, caracterele thoraxului indeosebi a sternului, mai
ales dac6 so are in vedere modul dc dezvoltare a acestuia.
BIBLIOCR\FIE
l. ieicn Vrlf ! - Z?s .h.Jftes-sotr$ du luta tteuchdlclois el Ienrs l graho s.
Brll, Soc. Neuchatel Sci. Nrt.; 1919, !ol. 72. s.na 3-a.
2. Bobrrnsfii \ A. i I(uziakirr A,. ?. - trllehoptlaiutcc S.5S,/?, lloscolr l9{.1.
3. Cilinesctt l, R, probt? tclc itr bioltD-
- Matniletelc Rottlttici. Reparhlg 5i
etoirtr a.,tp,nrce, Brldrrestr, 1931.

PROF|i\ B.itRU :I
.1. Dcleurl R. ct Lnbbe \. - ()rtltrh\lt ts .t I',:itlde dc' thu't;cs.sorr' dt"l rt-
,rrrr, Bt|li. de ir Soc. dcs Sc nIt dc TLrrrrsrc,
193j, t \'lll. I.tsc l-!
i I)ulrc Beatricr - Pt og ptztuldtttu l'1g.kulo! tlstrdkit (.rl|t(/tttrts sLh,LL.
hctst! ^ hl) 'kt l;/.\l ctt ///ilxjA/ ,,Sp{lcoir,( br.,r 3-t. 1r:j5 Z:rijirb.
6. lrunrLr'f.ru.\1- ! l-.:|lr,sr.hc.l. -- l'rra\tril,, ti'.\tp!t:, C\r')rttt tr
r.:tltt RP.R. Ri.r Lliirr,,s'tri1 ,C I. l,arlrorr,' Nf, :j. l(r.-r:] B,,c,,rrt:,
- CtuLtft! t!;,ttt 1 \!Lt!'xL rt,,L'4a'! (.lr!t., .t! t
Ir.thrrt.r sr t!t,!rnn!n': thrttf,tt'r.,,n J..t 1.":l.ti L ltt,lot d( td \L ,ist,ten
,;r".;:' 8:.1. 5.--. .tc i! Irlo! I?l R taJ.i. t. \!t, \r I Er:c::rcA:r.
,. i-ilei,,i.ir J. j? a,:tl -t (- S \\ , r I r r \ ., r . S c t t l - Cteritlll

Ji sTrDiiir, It9NocR\Frc ,\l LUr iluNloPr[Rus scHnEraERs licHl t{r7
tqtliicf, or kl('.Tua altlos nororpq-te i\legochitopletu. y epsbrx ,tBoctosux nojaoHtt(|6
oTvqlcl|(, lt.r.llt_.ixe .I6yt Cll$ crfrlqecKllx 6yaoplio8 I{a 6ploultoft CTopofie, KoToptrc
flPelcTao.rrror raqirro( rctlA.lbHoro ,.,rfa (or iDsiloid) caH6tii salittltil 6arir 3ro ro, ,tro
o6ufri srr,1 rjll.]flori r(tcTKfi, rpyxfiori xaqTn H tto3BosorrHofo cTo,16a [pu6.uxaet 1!lini.
.,1)iefLrs t( r rfr | !:r'l:! It,
CONTRIBUIIONS A L'ETUDE MONOCR,APHIOUE DE I\ATNIOPTERUS
SCIIREIBERSII
KOHL
nrsti.\le
l,'i1rrrr.i irrt rrr (ouri aappel hrsto(rqu0, cn cc qur concerlrc Ichrdc rlc iisprtt
llrrr,.rplcrr,- ..hrclbersl ii0hl. daos la Repub|qlle l)oprrlarrc Roruruirrc, \ierrl c:r s: rlc
l, dcscrrt'trr!, riorpholog lue crterne, eo soul,gnant les di :ensions ct les couicLrs q!, orl
r trurvc clr.i :es indt\r! rs de difldrentcs colollres. Enlifl, la dcmrire pa.lE qru esl :lrssr
h plrrs clcr.'ltie. compr nd rme dttde o:rteologique. QuelqtEs pl(ts oss('Fes .rrll €ii
€tudr&s d'rr:e iaion cor'paratrve chez I'adulte et chez un indirtdu lr(s ,enne (!i_etrt'irol,
" i t'_rrrs). Llcs obse.\'!ho s ont men6 a des conclusrons irrlportanlos. I- clu.ii ..rpn.at!\'^
dir stcrflr,!n :t :rtlitd a le c|e? iei- jeunes eNernplarrcs, il y a rrrt ccrllfe 0'ossliicii:ioil
., nl(so\icfril'r. qur ialt cotp clrfitlnun arec le cetrtre pidstetnJl lolltlnnt 11 ,,.rn-dbnr,m.
Iloflnrs c,s peres Ie nreso3tcrnrrrn con'iend lrors stcfltabres. L'€ltr.lq dLr c6te costai de
Iodiopi.rt':.r j.r,! r(ssortrr l'txrslcnce .,c apoplirse dc latrgle c:crricrl. Qrrnt d l'os
cnxil; lirt| r co6tate que lapophtse lliopccttttte. qui cst tellcnlcrlt direlo0p€ !'hez
l'ndLrllc, i'pp :reot iculc cri a,, lbts aiusr qLIe lc nrcotre l'chrde du squclelte d1,n
jeor!e indr\\hr. Cest potrqrNl notls :|\ons €te d'tlvis quil seriit pirls propte de iiorrri,iu
ict(e irF'pllie, apoph! se _pubrenne
(proctssus ossis pubis). L'o6 sacturn contprend .l
'rcrt"lris -rni,rEreirirt' srdies entrc eiles et presente irn aspcct lamellarre trts dlff€rcnt
de l.:sDr(l ']u so}s.ndre .lle{afirtuptera. Orci lcs prcmrires tutebrcs de ia rtrre;c, l'orr
r rc,r:ilq||" la prisence dc -hrbdrosrlees
slmdlriqlrei sur la prrtic vcfllralc: ccs lubdrns,lLcs