Botanica Sistematica.pdf - UBM :: Departamentul de Chimie-Biologie

Botanica sistematica
Semestrul al II-lea

Obiectivele disciplinei:
ï Cunoa terea si in˛elegerea principalelor
categorii sistematice
ï Intelegerea criteriilor evolutioniste care stau la
baza clasificarii plantelor
ï Familiarizarea cu sistemele de clasificare a
plantelor bazate pe filogenie
ï Cunoasterea caracterelor generale, precum si a
reprezentatilor pentru increngaturile, clasele,
subclasele, ordinele, familiile cele mai
reprezentative de talofite si cormofite

ï Originea Cormofitelor;
ï Increngatura Pterydophyta: caractere generale,
clasificare, reprezentanti, importanta
ï Increngatura Pinophyta: caractere generale,
clasificare, reprezentanti, importanta
ï Increngatura Magnoliophyta: caractere
generale, clasificare, reprezentanti: Clasa
Magnoliatae (Dicotyledonatae) subclase:
Magnoliidae, Hamamelidae, Rosidae,
Dilleniiidae, Caryophyllidae, Asteridae; Clasa
Liliatae (Monocotyledonatae) cu subclasele:
Alismidae, Liliidae, Arecidae.

Subclasa Magnoliidae
(Polycarpicae)
ï angiospermele cele mai primitive, lemnoase i ierboase care au
ap„rut Ón Jurasic i sunt cunoscute fosile din Cretacicul inferior
ï tr„s„turi de primitivitate precum: polimeria uneori inconstant„;
elementele periantului, gineceului i androceului dispuse spirociclic,
rar ciclic, receptaculul alungit, conic, cu VLPHWULH DFWLQRPRUIă, rareori
zigomorf„. Periantul este simplu sau dublu, dialisepal i dialipetal.
Androceul este polimer
ï Gineceul este policarpelar, apocarp, rar sincarp, cu placenta˛ie
marginal„. Ovulul este crasinucelat cu dou„ integumente.
ï Fructele pot fi : folicule, achene, nucule, capsule, bace, drupe.
Polenizarea este entomogam„, rareori anemogam„.
ï Din punct de vedere biochimic con˛in un alcaloid specific din grupa
fenilalaninei i baze de benzilizochinolin (aporfina).
ï Pe baza caracterelor morfo-anatomice, biochimice, serologice,
magnoliidele sunt considerate un important centru genetic, din care
au derivat celelalte grupe de angiosperme

ï subclasa cuprinde urm„toarele ordine:
ï Magnoliales
ï Piperales
ï Ranunculales
ï Aristolochiales
ï Rafflesiales
ï Nymphaeales
ï Papaverales

Ordinul Magnoliales
ï arbori i arbu ti cu vase lemnoase
primitive (trahee i traheide
ï Drimys lemnul secundar este homoxil
fiind constituit numai din traheide cu
punctua˛iuni areolate
ï Frunzele sunt simple, Óntregi sau lobate,
coriacee, alterne, stipelate i con˛in celule
secretoare de uleiuri eterice

ï Florile sunt mari, actinomorfe i au o structur„
primitiv„, receptaculul fiind conic, iar pe el fiind
dispuse aciclic, spirociclic sau ciclic numeroase
sepale i petale libere i Ón num„r nedeterminat
ï rar sunt achlamidee, de obicei sunt
haplochlamidee sau heterochlamidee
ï Sunt unisexuate sau bisexuate, androceul fiind
format din stamine libere, cu antere mari, iar
gineceul este policarpelar p‚n„ la monocarpelar

ï Dintre substan˛ele frecvent Ónt‚lnite la
reprezentan˛ii acestei subclase se pot cita:
uleiurile esen˛iale bogate Ón hidrocarburi
aromatice (cimol, timol, eugenol, borneol,
geraniol, camfor, pinen, limonen etc) i
numero i alcaloizi precum: tulipiferina,
trilobina, dafnandrina, anterospermina,
laurelina etc

Familia Magnoliaceae
ï reprezentan˛i lemno i spontani Ón regiunile calde
tropicale i subtropicale i cultiva˛i Ón regiunile temperate
ï arborii i arbu tii au frunze mari simple, alterne i
stipelate, iar la unele specii persistente.
ï Florile sunt mari, polimere, hermafrodite,
homochlamidee cu periant petaloid.
ï Au numeroase stamine i un gineceu polimer, superior
constituit din numeroase carpele libere dispuse spiralat
pe receptaculul conic
ï )RUPXOD IORUDOă HVWH XUPăWRDUHD: P∞A∞G∞. Polenizarea
este entomofil„. Fructele pot fi de tip folicul„, capsul„,
nucul„, bac„.
ï Familia cuprinde peste 200 de reprezentan˛i

Genul Magnolia
ï M. acuminata, M. stellata, M. grandiflora
(figura 56), M. x soulangiana. Sunt specii
exotice unele originare din Extremul
Orient, altele din America de Nord. La noi
sunt cultivate ca specii ornamentale.

ï O specie
cultivat„ Ón scop
ornamental este
arborele lalea
Liriodendron
tulipifera cu
frunzele lirate i
cu flori galbene
asem„n„toare
lalelelor. Este
originar din
America de
Nord.

Familia Winteraceae
ï SODQWH OHPQRDVH DOH FăURU OHPQ QX
con˛ine trahee doar traheide cu
punctua˛iuni areolate. Sunt r„sp‚ndite Ón
Asia de Sud-Est, Australia, America de
Sud i Central„.
ï Specia cea mai cunoscut„ este Drimys
winteri din Chile i Argentina care are
propriet„˛i antiscorbutice i tonice.

Familia Lauraceae
ï include numai specii lemnoase (peste 1000) cu frunze
persistente, coriacee, bogate Ón uleiuri eterice.
ï r„sp‚ndite Ón regiunile tropicale, subtropicale i
mediteraneene.
ï Florile sunt mici, unisexuate sau hermafrodite, de regul„
pe tipul trei, diplochlamidee i homoiochlamidee, cu
dispozi˛ie ciclic„ demonstr‚nd un caracter de
superioritate fa˛„ de celelalte magnoliide
ï 3ROHQL]DUHD HVWH HQWRPRILOă. Fructele sunt drupe sau
bace
ï Familia are reprezentan˛i cu importan˛„ economic„, o
serie de specii fiind aromatice

Laurus nobilis dafin sau laur
ï DUERUH PHGLWHUDQHHDQ, cu flori unisexuate
ale c„rui frunze scurt pe˛iolate, Óngust
lanceolate, cu margini ondulate, pieloase,
glabre, con˛in uleiuri eterice datorit„ c„rora
sunt utilizate Ón gastronomie, LDU IUXFWHOH
cu p‚n„ la 30% ulei aromat sunt utilizate
Ón medicin„. Florile sunt unisexuate, mici,
albe-verzui dispuse Ón raceme sau umbele
la axila frunzelor.Fructul este o bac„
ovoid„ in˛ial verde, apoi neagr„.

ï At‚t frunzele c‚t i fructele sunt utilizate Ón
atonii stomacale, boli nervoase, spasme,
gastralgii, stimulente ale digestiei i ale
poftei de m‚ncare

Cinnamomum camphora (arborele
ï este un arbore
originar din
sudul Chinei i
Japoniei i are
frunze
semperviresce
nte. Toate
organele
plantei sunt
bogate Ón
uleiuri eterice
folosite Ón
medicin„ i
industrie.
de camfor)

C. aromaticum si C. cassia
ï este arborele de
scor˛i oar„ de China
ï iar C. zeylanicum
arborele de scor˛i oar„
din Sri Lanka.
ï Ritidomul ramurilor
tinere ale acestor arbori
este aromat i utilizat Ón
arta culinar„, dar i Ón
industrie

Ordinul Piperales
ï 1300 de specii ierboase i lemnoase din zonele
tropicale.
ï Structura tulpinii eate primitiv„ ca a altor magnoliate, dar
apar i unele tr„s„turi specifice liliatelor (dispozi˛ia
fasciculelor conduc„toare).
ï Florile sunt bi- sau unisexuate, grupate Ón spice sau cime
dese, achlamidee, cu num„r variabil de stamine i
carpele.
ï Fructele sunt bace cu pericarp sub˛ire.
ï Piper betel (betelul) din ale c„rui frunze se fabric„ betelul
(care se mestec„) utilizat ca stimulant al digestiei Ón
˛„rile orientale

Piper nigrum piperul
ï care este o lian„ originar„ din Malayezia i
cultivat„ Ón multe regiuni tropicale;

Piper betel

Ordinul Aristolochiales
ï o pozi˛ie sistematic„ incert„ din pricina
asem„n„rilor morfo-anatomice i serologice at‚t
cu magnolialele, c‚t i cu ranunculalele
ï Cuprinde o singur„ familie Aristolochiaceae
alc„tuit„ din cca 400 de specii ierboase, pu˛ine
lemnoase, cu flori ciclice actinomorfe sau
zigomorfe, epigine cu formula floral„: P(3),
(3+3)A6+6; 3+3G(6-4). Fructul este o bac„ sau
o capsul„

Aristolochia clematitis m„rul
lupului, cucurbe˛ea
ï HVWH R SODQWă SHUHQă, volubil„ frecvent„ prin tuf„ri uri, cr‚nguri,
z„voaie, vii, margini de drumuri i p„duri la c‚mpie i deal. Are Ón
sol un rizom cilindric, scurt i ramificat, JDOEHQ-brun din care pornesc
r„d„cini adventive. Tulpina este erect„ cu noduri evidente la nivelul
c„rora se Óndoaie Ón zig-zag. Frunzele sunt ovat triunghiulare, cu
baza ad‚nc cordat„, v‚rf rotunjit, pieloase, lung-pe˛iolate, alterne.
Florile sunt hermafrodite, zigomorfe, c‚te 3-5 la axila frunzelor.
Periantul este tubulos, palid-g„lbui, dilatat la baz„, iar la v‚rf
terminat cu o prelungire ligulat„. Œn interiorul tubului periantului se
g„sesc peri rigizi cu v‚rful Óndreptat Ón jos, care Ómpiedic„ ie irea
insectelor care p„trund Ón interior. $ELD GXSă SROHQL]DUH, perii se
usuc„ eliber‚nd insecta captiv„. Androceul are 6 stamine
concrescute cu gineceul din 6 carpele. Acesta din urm„ are ovar
inferior, stil scurt i un stigmat Ón form„ de disc cu 6 lobi. Fructul este
globulos, galben-verzui, deschiz‚ndu-se prin 6 valve.

ï Toate organele plantei con˛in acid aristolochic, ulei volatil,
aristolochin„, magnoflorin„, acid citric, deriva˛i flavonici, VăUXUL
minerale etc. Planta HVWH WR[LFă PDL DOHV SHQWUX DQLPDOH.
ï Frunzele i rizomul au importan˛„ terapeutic„. Are propriet„˛i
antiinfec˛ioase, stimuleaz„ granula˛ia i epitelizarea, PăUH te
rezisten˛a fagocitar„ a leucocitelor, m„re te capacitatea de
rezisten˛„ a organismului fa˛„ de agen˛ii patogeni, compenseaz„
sc„derea fagocitozei dup„ administrarea de antibiotice, corticoizi,
citostatice; Ón ginecologie a dat rezultate bune Ón oligomenoree,
dismenoree, sterilitate, , stimularea corpului galben Ón tulbur„rile de
menopauz„. Homeopatic mic oreaz„ timpul de s‚ngerare. Asociat„
cu Echinacaea se folose te ca cicatrizant. La administr„ri repetate
acizii aristolochici se acumuleaz„ Ón organism, Ón circula˛ia enterohepatic„
i provoac„ un efect favorabil de lung„ durat„ asupra unor
infec˛ii cronicizate const‚nd din fistule anale, fistule dentare, pl„gi
greu vindecabile. Au ac˛iune antibiotic„ i antitumoral„.
Medicamente cu acizi aristolochici se utilizeaz„ Ón laringite, faringite,
bron ite cronice, ulcera˛ii de decubitus, osteomielit„. Tratamentele
se fac doar sub supraveghere medical„ deoarece planta este toxic„.

Asarum europaeum piperul lupului,
pochivnic,
ï plant„ ierbacee, peren„ prin p„duri de foioase.
Are un rizom scurt superficial, ramificat i
albicios de pe care pornesc r„d„cini adventive
firoase. Tulpinile aeriene pornesc din rizom,
Ónalte de 4-10 cm, acoperite la baz„ cu catafile
brune. Frunzele sunt circular-reniforme,
hibernante, lung pe˛iolate. Florile sunt Óntunecat
purpurii, solitare cu perigon actinpmorf urceolat
campanulat. Rizomul, dar i celelalte p„r˛i ale
plantei au un miros pronun˛at de piper.

ï Planta con˛ine ulei eteric format din azaron„,
aldehid„ azarilic„, acetat de bornil, terpene etc.
alcaloizi, glicosizi, tanin, vitamine C i B, VăUXUL
minerale. Uleiul eteric confer„ propriet„˛i iritante.
Principiile active au ac˛iune vomitiv„ i
stimuleaz„ expectora˛ia. Se utilizeaz„ Ón
bron ite acute i cronice, VLOLFR]ă SXOPRQDUă
Ónso˛it„ de astm bron ic. Œn doze reduse are
propriet„˛i diuretice, sudorifice i antibiotice pe
un num„r mare de germeni patogeni. Poate fi
utilizat„ ca plant„ decorativ„ Ón zonele
Ómp„durite din parcuri.

Ordinul Nymphaeales
ï cuprinde plante acvatice care au structur„
apropiat„ magnolialelor i ranunculalelor,
dar prezint„ i unele caractere de
monocotile primitive.
ï Florile sunt polimere, rar trimere,
hemiciclice, cu gineceu apocarp sau
sincarp

Familia Nymphaeaceae
ï este format„ din specii acvatice fixate cu rizomi
i r„d„cini adventive. Florile mari sunt emerse,
bisexuate, homoio- VDX KHWHURFKODPLGHH,
hipogine p‚n„ la perigine. Androceul este format
din numeroase stamine (care se transform„
treptat Ón petale). Gineceul este policarpelar,
apocarp, rar sincarp, cu pozi˛ie variabil„.
Formula floral„ este: K5-4C∞-6A∞-6G(∞-3).
Fructele sunt nucule sau bace

Nymphaea alba nuf„rul alb
ï vegeteaz„ Ón ape st„t„toare sau lin curg„toare,
fiind o specie ocrotit„. Rizomul bine dezvoltat
este t‚r‚tor pe fundul bazinului, frunzele au
limbul ovat pielos, cu diametrul 10-30 cm, cu
nervuri proeminente pe fa˛a inferioar„, foarte
lung pe˛iolate. Florile lung pedunculate sunt
albe, mari, cu caliciul din 4 sepale caduce,
corola din cca 20 de petale care treptat trec Ón
stamine, androceul din numeroase stamine, au
antere cu polen spinos ornamentat aspru;
gineceul cu ovar acoperit cu stamine p‚n„
aproape de v‚rf i 8-24 stigmate plane, galbene.

ï Din rizom s-au izolat alcaloizii nimfein, nufarin,
glicozidul nimfalin cu efect cardiotonic, substan˛e
tanante, amidon, glucoz„, gr„simi.
ï Principiile active din flori au efecte sedativnervoase
cu rezultate bune Ón insomnii,
anafrodisiace, iar cele din rizom acelea i efecte,
Ón plus tonic-nutritive, astringente.
ï Ornamental se poate utiliza la decorarea
lacurilor amenajate Ón zone de c‚mpie i
colinare

Nuphar lutea QXIăU JDOEHQ
ï este plant„ peren„ care populeaz„ acelea i
biotopuri ca i specia precedent„. Rizomul este
repent, frunzele ovate, inciz-cordate, cu pe˛ioli
foliari, triunghiulari, lungi, Oă˛i˛i spre baz„. Florile
sunt galbene, mici, cu miros puternic. Caliciul
este format din 4-7 sepale mari ovate u or
concave, corola din 10-20 de petale ovate mai
mici i mai scurte dec‚t sepalele, androceul din
numeroase stamine linear alungite cu antere
Óndoite, iar gineceul Ón form„ de butelie, cu
stigmat discoidal. Fructul este baciform cu
semin˛e numeroase bogate Ón amidon.

ï Din rizom au fost izola˛i alcaloizi dintre care mai
important este tiobinuforindina cu propriet„˛i antibiotice i
antitrichomonazice, amidon, glucoz„, tanin.
ï Popula˛ia nordic„ folose te rizomii ca aliment. Se
consum„ pr„ji˛i Ón gr„sime, iar usca˛i i m„cina˛i dau o
f„in„ ce poate fi folosit„ la p‚ine, supe, sosuri. Locuitorii
Deltei consum„ fructele mature, numite ìsmochine de
balt„î.
ï Industrial rizomii pot fi folosi˛i la t„b„citul pieilor i vopsit.
ï Florilor li se atribuie propriet„˛i sedative astringente, LDU
rizomilor propriet„˛i antibiotice, antitrichomonazice,
emoliente i astringente.
ï Œn lacuri i bazine din parcuri are un efect decorativ
deosebit.

N. lotus var.thermalis (dre˛e sau
lotus)
ï se Ónt‚lne te Ón apele termale din p‚r‚ul
Pe˛ea (l‚ng„ Oradea) i este ocrotit„ ca
relict ter˛iar. Victoria regia HVWH XQ QXIăU FX
frunze mari, p‚n„ la 2m i flori cu diametru
de p‚n„ la 50cm. Este r„sp‚ndit„ Ón
bazinul Amazonului. La noi se cultiv„ doar
Ón sere

Ordinul Ranunculales
ï este Ónrudit cu magnolialele prezent‚nd caractere apropiate cum ar fi:
elementele florale cu dispozi˛ie spirociclic„, androceu i gineceu polimere,
carpele libere, iar din punct de vedere biochimic au reac˛ie serologic„
pozitiv„, cantitate redus„ de fermen˛i, numero i alcaloizi caracteristici
pentru fiecare specie, precum i diverse saponine. Aceste reac˛ii biochimice
demonstreaz„ existen˛a unui metabolism specific, pronun˛at i un nivel
energetic sc„zut.Toate acestea sunt indicii ale unei mari vechimi
filogenetice.
ï Cu toate aceste asem„n„ri se i deosebesc de magnoliale prin c‚teva
caractere de superioritate precum:
ï -consisten˛a ierboas„ a majorit„˛ii speciilor;
ï -lipsa r„d„cinii principale;
ï -stomate anomocitice (f„r„ celule anexe);
ï -lipsa pungilor secretoare de uleiuri eterice;
ï -majoritatea au Ónveli ul floral diplochlamideu;
ï -unele specii mai evoluate au flori zigomorfe;
ï -ovule anatrope bogate Ón albumen;
ï -la unii reprezentan˛i precum Podophyllum, fasciculele libero-lemnoase sunt
r„sp‚ndite Ón tulpin„ ca la Liliatae;
ï Ordinul este considerat ca unul de mare importan˛„ filogenetic„, din el
deriv‚nd multe grupe de angiosperme. Conform sistemului de clasificare
acceptat ordinul cuprinde dou„ familii: Ranunculaceae i Berberidaceae

Familia Ranunculaceae
ï familie important„ prin numero ii reprezentan˛i larg r„sp‚ndi˛i Ón majoritatea
fitocenozelor. Sunt plante ierboase, anuale p‚n„ la perene, mai rar lemnoase,
arbustive. R„d„cina principal„ dispare timpuriu fiind Ónlocuit„ de r„d„cini secundare,
adventive. Frunzele stipelate sau nu Ónregistreaz„ o mare varietate de m„rimi i
forme, cele bazale fiind pe˛iolate, iar cele superioare sesile, dispuse altern.
ï Florile sunt hermafrodite, rar unisexuate, actinomorfe, excep˛ional zigomorfe, dispuse
Ón inflorescen˛e cimoase sau racemoase. 5HFHSWDFXOX DUH IRUPă FYDVLFRQLFă SH HO
fiind dispuse spiralat, ciclic sau hemiciclic elementele florale. Periantul poate fi
haplochlamideu trimer sau diplochlamideu pentamer. La unele specii unele petale se
transform„ Ón nectarine sau la altele, glandele nectarine sunt la baza petalelor Óntr-o
gropi˛„ (fovea) acoperit„ cu un solzi or.
ï Androceul este polimer, cu stamine libere, iar gineceul, de asemenea polimer, rareori
din 2 sau o singur„ carpel„ i foarte rar sincarp, GH UHJXOă VXSHULRU.
ï Formula floral„ este: P3+3;A∞G∞;K10-5C∞-5A∞G∞-1.
ï Polenizarea este entomofil„, anemofil„ i ornitofil„. Datorit„ gineceului apocarp
fructele sunt de regul„ multiple: polifolicule, polinucule, bace, cu UăVSkQGLUH
anemochor„, zoochor„ i hidrochor„. Embrionul este mic cu dou„ cotiledoane,
except‚nd cazurile c‚nd un cotiledon este avortat sau se produce o sincotilie. Din
punct de vedere biochimic ranunculaceele sunt bine echipate cu glicozide (cimarina,
adonitotoxina, heleborina, korelborina) i alcaloizi (aconitina, decozina, delzonina
etc.).
ï Arealul ranunculaceelor se Óntinde pe tot Globul, dar cu prec„dere Ón climatul
temperat. Œn flora ˛„rii noastre sunt peste 110 specii Ómp„r˛ite Ón patru subfamilii.

Helleborus purpurascens ñsp‚nzul-
ï plant„ r„sp‚ndit„ prin p„duri i poieni, mai ales Ón
regiunile de deal i munte. Œn sol posed„ un rizom de pe
care se dezvolt„ o tulpin„ erect„ bifurcat ramificat„ de
p‚n„ la 50 de cm Ón„l˛ime. Frunzele bazale sunt lung
pe˛iolate, palmat sectate, cu segmente Óntregi sau
sectate, iar cele tulpinale sunt tot mai scurt pe˛iolate
p‚n„ la sesile, iar lamina celor superioare devine
tripartit„. Œnflore te prim„vara timpuriu, sepalele sunt
purpurii pe fa˛a extern„, persistente Ón timpul fructific„rii
iar petalele sunt transformate Ón nectarine. Androceul are
numeroase stamine, iar gineceul din 4-6 carpele
concrescute la baz„. Fructele sunt folicule comprimate
lateral, cu rostru lung, pe dos cu caren„ i pe laturi cu
nervuri.
ï

ï Con˛ine alcaloizi ca heleborina, heleborein„,
heterozide etc fiind o plant„ toxic„, dar utilizat„
i Ón farmacoterapia popular„ i tiin˛ific„.
Dozele mici administrate au efecte cardiotonice.
Extractul de sp‚nz se utilizeaz„ la prepararea
Boicilului, medicament antireumatismal. Œn
practica veterinar„ pentru tratarea pestei la
porcine i ovine i pentru prevenirea bolilor
infec˛ioase se face un implant cu r„d„cin„ de
sp‚nz perfor‚ndu-se lobul urechii i
introduc‚ndu-se un fragment de r„d„cin„.

Caltha laeta-calcea calului-
ï cre te prin biotopuri ml„ tinoase, b„l˛i. Are frunze mari,
lucioase, reniform-cordate, cu margini din˛ate i flori cu
periant simplu, petaloid, de culoare galben-aurie.
Œnflore te la Ónceputul verii i este toxic„ datorit„
con˛inutului de protonemonin„, jervina, heleborina,
berberina.
ï
ï Œn unele zone ale ˛„rii este utilizat„ Ón alimenta˛ie.
Frunzele op„rite pentru a distruge toxinele se folosesc la
sarmale, r„d„cina uscat„ i pr„jit„ se potae consuma,
bobocii florali mura˛i Ón o˛et sunt folosi˛i ca surogat al
caperelor (Capparis spinosa). P„r˛ile aeriene con˛in
principii active cu ro diuretic, laxativ, sedativ. Poate fi
plantat„ Ón zonele umede din parcuri av‚nd un efect
decorativ deosebit Ón timpul Ónfloritului.

Nigella arvensis ñnegru ca-
ï are importan˛„ filogenetic„ deoarece
prezint„ fenomenul de sincarpie. Are
funze Óngust divizate i flori albastre
Vegeteaz„ pe terenuri aride din sudul ˛„rii.
ï Din acela i gen este N. damascena
cultivat„ ca plant„ ornamental„ i
condimentar„

ï Fruct de Nigella
damascena

Nigella sativa
ï plant„ ierbacee anual„, medicinal„, cultivat„ i s„lb„ticit„ prezent„
prin sem„n„turi. R„d„cina este pivotant„ sub˛ire, tulina cilindric„
p„roas„, simpl„ sau ramificat„, frunze alterne de 2-3 ori sectate cu
lacinii liniare. Florile albe, solitare Ón v‚rful tulpinii au Ónveli ul floral
petaloid cu 5 foliole albe cu v‚rful alb„strui-verzui, 5-8 nectarii
bilabiate, androceul din numeroase stamine, i gineceu policarpelar
cu numeroase ovare. Fructul este o polifolicul„ cu semin˛e zb‚rcite
negre, trimuchiate, curbate. Semin˛ele con˛in ulei volatil care le
confer„ gust pl„cut iute i miros aromat.
ï Semin˛ele sunt folosite Ón alimenta˛ie pentru condimentarea
br‚nzeturilor i pr„jiturilor. De asemenea li se atribuie propriet„˛i
diuretice, carminative, antianorexice, digestive, vermifuge. Este o
specie melifer„.

Trollius europaeus-bulbuci-
ï este frecvent„ Ón paji tile montane umede, dar
se Ónt‚lne te i Ón biotopuri mai joase. 3RVHGă
un rizom scurt, tulpin„ erect„ glabr„, simpl„
frunze palmat sectate cele bazale lung pe˛iolate,
iar cele tulpinale sesile. Are flori mari galbene
asem„n„toare cu bujorul av‚nd un periant
petaloid din 5-15 tepale mari care se acoper„
una pe alta, 5 sau mai multe nectarii, androceu
cu numeroase stamine, gineceu policarpelar.
Fructul este o polifolicul„. Este toxic„ datorit„
protaminei. Este decorativ„ prin frunze i flori i
se cultiv„ Ón parcuri i pentru flori t„iate.

Isopyrum
thalictroides ñ
g„inu i-
ï este o plant„
efemer„, vernal„
care cre te prin
p„duri. Are flori mici
albe.

Actaea spicata
ï este r„sp‚ndit„ prin
p„duri de munte, are flori
mici albe grupate Ón
raceme, iar fructele sunt
ni te bace negre

Aconitum ñomagul-
ï gen cu numeroase specii care vegeteaz„ prin
poieni i p„duri din etajul colinar i montan.
Periantul este format din 5 elemente colorate, cu
tepala superioar„ Ón form„ de coif sau casc„,
acoperind altele dou„ transformate Ón organe
nectarifere. Sunt printre cele mai toxice specii de
ranunculacee. Florile lor sunt albastre sau
galbene. Cele mai comune specii sunt: A.
tauricum, A. lasianthum, A. moldavicum, A.
anthora

A. tauricum
ï este Ónt‚lnit„ Ón locuri st‚ncoase Ónierbate din etajul
subalpin i alpin al Carpa˛ilor. Are R UăGăFLQă Óngro at„
napiform„, tulpina dreapt„ Ónalt„ de 10-60 cm. Frunzele
sunt palmat partite, cu diviziuni romboidal-dilatate, Ón
partea superioar„ repetat trifidate, glabre, pe˛iolate.
Florile albastre-violet sunt dispuse Óntr-un racem dens cu
frunze Óngr„m„dite sub inflorescen˛„. Tepala superioar„
este Ón form„ de coif, la v‚rf lat-rotunjit„, cu rostrul
treptat ascu˛it. El ad„poste te 2 nectarii Ón form„ de
pinteni. Fructele folicule ad„postesc semin˛e cu muchii
aripate.
ï

ï R„d„cinile principale con˛in amidon (40-50 %), zaharuri, proteine,
acizii aconitic, malic, tartric, citric, colin„, alcaloizi, aconitin„,
neopelin„, s„ruri minerale.
ï Planta este foarte toxic„, mai ales r„d„cinile i semin˛ele,
cantitatea de toxine fiind maxim„ Ón timpul Ónfloririi. Dintre alcaloizii
cita˛i cel mai toxic este aconitina care ac˛ioneaz„ asupra sistemului
nervos central. Doza OHWDOă SHQWUX XQ RP HVWH GH 1mg i nu exist„
un antidot specific.
ï R„d„cinile sunt utilizate Ón industria farmaceutic„ pentru
ob˛inerea unor produse strict dozate: Sirogal, Tusomag, Sirogal cu
efedrin„ etc. Tinctura cu 0,50 g alcaloizi la 100 de ml VH
administrez„ pentru tratarea gripei, guturaiului, nevralgiilor
trigeminale, congestiilor pulmonare cu tuse, pneumoniilor,
laringitelor acute, sciatic„, ticuri nervoase ale fe˛ei. Administrarea se
face cu mult„ precau˛ie deoarece pot apare fenomene cumulative.
Se utilizeaz„ i Ón medicina veterinar„.
ï Se poate cultiva Ón scop ornamental pe st‚nc„rii i Ón gr„dinile
alpine.

Aconitum variegatum

Delphinium- nem˛i orul-
ï este un gen care cuprind ec‚teva specii spontane i cultivate Ón scop
ornamental. Au periantul simplu, colorat (albastru), cu tepala posterioar„
prev„zut„ cu un pinten alungit. Gineceul este oligomer, p‚n„ la
monocarpelar. Speciile spontane, frecvente mai ales Ón culturile de p„ioase
sunt: D. consolida (Consolida regalis) i D. orientalis.
ï D. consolida, nem˛i orul de c‚mp, este foarte frecvent Ón culturile de
p„ioase.
ï Florile con˛in delfinin„, un glicozid derivat al camferolului, alcaloizi de tip
aconitic. Principiile toxice sunt reprezentate de alcaloizi, iar simptomele
intoxica˛ii constau Ón saliva˛ie abundent„, tulbur„ri digestive, dificult„˛i la
ridicare, insuficien˛„ cardiac„, colaps, moartea prin asfixie.
ï Florile i uneori frunzele au Óntrebuin˛„ri Ón medicina uman„
tradi˛ional„. Au propriet„˛i hipotensive i bradicardizante, analgezice,
hemostatice, fertilizante. Principiile active diminueaz„ tensiunea arterial„,
r„re te frecven˛a cardiac„, respectiv pulsul, suprim„ sau diminueaz„
senza˛ia de durere, opre te hemoragia, stimuleaz„ apetitul sexual. Se
folose te sub form„ de infuzie sau tinctur„ care se administreaz„ cu
precau˛ie din cauza toxicit„˛ii. Are i pondere apicol„, dar redus„.

ï Anemone nemorosa-floarea pa telui-cu
flori albe vegeteaz„ prin p„duri de foioase
al„turi de Anemone ranunculoides cu flori
galbene. Sunt perene, de 15-20 cm, cu
frunze palmat sectate dispuse c‚te trei
Óntr-un verticil. Florile sunt solitare Ón v‚rful
tulpinii

Hepatica
ï este un gen care cuprinde specii vernale
cu frunze lobate i flori albastre. H. nobilistrei
r„i- are frunze trilobate i vegeteaz„
Ón p„duri de foioase din regiunile de deal
i munte. H. transsilvanica-crucea
voinicului-are frunzele secundar lobate;
este un endemit pentru Carpa˛ii rom‚ne ti

Pulsatilla-dedi˛ei-
ï gen numeros cu cca 25 de specii, uneori greu de diferen˛iat
taxonomic.P. alba UăVSkQGLWă SH WHUHQXUL VWkQFRDVH GLQ HWDMXO
montan superior, P. nigricans cu flori purpurii Ónt‚lnit„ prin poienile
Ónsorite. Pulsatilla vulgaris este Ónt‚lnit pe coaste ierboase
calcaroase, Ónsorite. Are un rizom gros, cu muguri de frunze
acoperi˛i cu scvame albicioase. 7XOSLQD HVWH GH 10-35 cm, acoperit„
cu peri lungi albi lana˛i, la fel i frunzele penat sectate, SăURDVH.
Florile solitare mari, av‚nd diametru de 7 cm, de culoare violet„ sunt
compuse dintr-un perigon cu foliole eliptice, seriaceu p„roase la
exterior, androceu cu numeroase stamine i gineceu policarpelar.
Planta verde este toxic„ deoarece con˛ine alcaloizi precum
anomonina i protoanemonin„.
ï Pudra sau tinctura alcoolic„ se utilizeaz„ Ón tratamentul amenoreei,
dismenoreei, anexitelor, ovaritelor, uretritelor, blenoragiei,
nevrozelor, spasmelor gastrointestinale, durerilor articulare, tusei
convulsive, a eczemelor. Se administreaz„ cu precau˛ie.

Clematis vitalba ñcurpen de
p„dure-
ï HVWH R OLDQă IUHFYHQWă SULQ SăGXUL, la marginea
drumurilor, a viilor din regiunile de deal i c‚mpii.
Tulpinile sunt ag„˛„toare cu muchii longitudinale mai
proeminente spre noduri p‚n„ la 10 m. Frunzele sunt
imparipenat compuse cu 3-5 foliole ovate sau ovatlanceolate,
la v‚rf acute, iar OD ED]ă VODE-cordate, pe dos
l‚nos p„roase de-a lungul nervurilor. Pe˛iolul se
transform„ Ón c‚rcel rezistent, lignificat pentru sus˛inerea
tulpinilor. Florile sunt mici, odorante, albe-g„lbui, grupate
Ón inflorescen˛e cimoase, WHUPLQDOH VDX D[LODUH, iar fructul
este alc„tuit din mai multe nucule (achene) fiecare
av‚nd c‚te un rostru alungit, plumos provenit din stil

ï Œn unele locuri lujerii tineri se utilizeaz„ ca i
condiment con˛in‚nd un suc cu gust pip„rat, iar
florile datorit„ mirosului pl„cut se folosesc ca
surogat de cafea i pentru ceaiuri. Ramurile
sub˛iri se folosesc la Ómpletirea co urilor i
mobilierului rustic. Frunzele i florile con˛in
anemonin„ i protoanemonin„ atribuindu-li-se
propriet„˛i antiinflamatoare, antitusive,
antibiotice i antimalarice. Este folosit la
ornamentarea pergolelor, zidurilor, trunchiurilor
de arbori, fiind decorativ prin port, frunze, flori.

Ranunculus-piciorul coco ului ñ
ï este genul cel mai reprezentativ i cu
speciile cele mai numeroase. Sunt perene
sau anuale, cu frunze palmat sectate sau
lobate, cu flori actinomorfe, hemiciclice, cu
organele nectarifere sub form„ de fovea la
baza petalelor. Œn floar ˛„rii noastre se
g„sesc cca 35 de VSHFLL UăVSkQGLWH Ón cele
mai variate biotopuri

Ranunculus acris ñ piciorul
coco ului ñ
ï are frunzele palmat sectate, cu
segmente din nou trifidate, ale
c„ror lacinii sunt Óngust
lanceolate. Florile sunt mici
galben-aurii, cu peduncul adpresseriaceu
p„ros.
ï Planta este toxic„ numai Ón stare
verde datorit„ anemoninei,
taninului, r„ inii. Planta se afl„ Ón
aten˛ia toxicologilor veterinari
deoarece se dezvolt„ Ón cantit„˛i
mari prin culturi de nutre˛uri.
ï Planta se utilizeaz„ destul de
rar Ón nevralgii locale, Ón
reumatism, dermatoze.

R. ficaria-gr‚u or, unti or, s„l„˛ic„-
ï se g„se te prim„vara la marginea i Ón p„duri, frunzele
sale proaspete fiind consumate ca salat„ Ónainte de
Ónflorire. Frunzele sunt lucioase, FăUQRDVH, rotund sau
tringhiular cordate, iar la subsioara lor se g„sesc
tuberule prin care planta se Ónmul˛e te vegetativ. Florile
sunt galben aurii. Œn afara frunzelor se mai pot consuma
tuberulele murate Ón o˛et cu tarhon.
R„d„cinile i frunzele ca infuzie, decoct sau alifie au
ac˛iuni benefice Ón ameliorarea circula˛iei venoase,
antihemoroidale, Ón tratamentul varicelor i bolilor de
piele.
ï Se pot cultiva Ón grupuri sub coronamentul arborilor.

ï R. arvensis este o specie segetal„
(vegeteaz„ Ón culturi agricole). R. aquatilis
este o specie acvatic„ heterofil„ (frunzele
submerse palmat sectate, iar cele natante
Óntregi sau lobate), cu flori albe.

-Myosurus minimus-codi˛uc„-
ï este o specie
vernal„, mic„,
cu receptaculul
mult alungit
dup„ Ónflorire.
Prefer„
terenurile
b„t„torite, u or
s„r„turate

A. vernalis-ruscu˛a de prim„var„-
ï Adonis JHQ FX IORUL KHWHURFKODPLGHH IăUă QHFWDULL
cu flori mari galbene, solitare Ón v‚rful tulpinii, VH
remarc„ Ón f‚ne˛ele Ónsorite. Caliciul are 5
sepale , brun-membranoase, mai mult sau mai
pu˛in p„roase, iar corola este cu 10-20 de petale
Óntregi, lucioase, androceul din numeroase
stamine, iar gineceul pluricarpelar apocarp.
Fructele sunt poliachene cu achene scurt
p„roase i cu rostru Ónc‚rligat

ï Planta este toxic„ deoarece con˛ine adonitoxina
care con˛ine cumarin„ i un derivat cumarinic,
vernadina. Toxicitatea dispare la fierbere.
ï Con˛ine i principii active de tipul glicozidelor
cardiotonice, saponozide i flavonoide. Ac˛iunea
este cardiotonic„ i diuretic„, calmant„, u or
hipertensiv„. Este o specie melifer„. Ornamental
este indicat„ pentru grupuri pe peluze, locuri
deschise, balcoane.

A. aestivalis-coco ei-
ï are flori ro ii-purpurii i este frecvent„ Ón
culturi de p„ioase

Familia Berberidaceae
ï cuprinde arbu ti i mai rar pu˛ine specii
ierboase. Au frunze simple sau compuse
dispuse altern. Florile sunt actinomorfe,
ciclice, cu un num„r mic de stamine, iar
anterele se deschid prin clape. Ovarul este
monocarpelar, fructul o bac„ sau capsul„.
Una dintre cele mai cunoscute specii este

Berberis vulgaris, dracila
ï un arbust indigen ghimpos i cu lemn de culoare
galben„. Ramurile sale sunt muchiate, cenu ii sau
cenu iu-g„lbui, prev„zute cu spini trifurca˛iproveni˛i din
transformarea nervurilor. Spre v‚rf spinii pot deveni
simpli. Frunzele sunt simple, ovat eliptice, la baz„
cuneate, spinos serate, glabre, pe˛iolate. Florile sunt
mici, galbene, ur‚t mirositoare, cu glande nectarifere,
dispuse Ón raceme aplecat pendente. )RUPXOD IORUDOă
este: K3+3C3+3A3+3G1. Fructele sunt bace elipsoidale,
ro ii-brumate, acre astringente. Cre te spontan pe coline
Ónsorite i la marginea p„durilor, dar este i cultivat„ Ón
parcuri i gr„dini

ï Compozi˛ia chimic„: r„d„cina con˛ine alcaloizi reprezenta˛i de berberin„,
berberubin„, iatrozirin„, palmatin„, columbamina, berbaminama, oxicantina;
Ón scoar˛„ se g„sesc taninuri, acid chelidonic, rezine etc.Fructele con˛in
glucoz„, fructoz„, acid malic, gume, pectine, vitamina C.
ï Fructele se consum„ sub form„ de dulcea˛„, suc sau sirop recomandate Ón
afec˛iuni pulmonare i ca antihemoragic. Ritidomul se folose te ca materie
prim„ Ón industria farmaceutic„ pentru separarea principiilor active Ón stare
pur„, prepararea de tinctur„ i extracte utilizate Ón afec˛iuni biliare.
Berberina, berbamina i oxicantina au propriet„˛i farmacodinamice
deosebite. Berberina are ac˛iune colagog„, coleretic„, tonic-stomahic„,
hemostatic„, hipotensiv„, antispastic„, bacteriostatic„, citostatic„, febrifug„,
diuretic„, stimulent respirator. Oxicantina are ac˛iune vasodilatatoare i
hipotensiv„. Berberina ac˛ioneaz„ rapid, iar berbamina i oxicantina tardiv
i cu efect de lung„ durat„. Tratamentul se face cu tinctur„ de r„d„cini Ón
diferite dilu˛ii. Este o specie melifer„, dar cu pondere apicol„ redus„.
Adesea se utilizeaz„ ca arbust ornamental Ón grupuri, JDUGXUL YLL,
aliniamente. Suport„ bine tunsul. Se poate folosi cu succes la amenajarea
terenurilor degradate deoarece l„starii drajoneaz„ cu u urin˛„ fix‚nd
terenul. Nu se recomand„ cultivarea Ón apropierea culturilor de cereale fiind
gazd„ intermediar„ pentru Puccinia graminis. Din r„d„cini i ritidom se
extrage o substan˛„ tinctorial„ galben„ utilizat„ la vopsitul l‚nii i pielii.

Mahonia aquifolia
ï Este un arbust nord american. Formeaz„ tufe
dese cu ramuri cenu ii neghimpoase. Frunzele
sunt imparipenat-compuse, cu 5-9 foliole ovate,
sesile, acute cu margini sinuate spinos din˛ate,
persistente, vara verzi Ónchis, iar iarna vine˛ii sau
ro iatice. Florile sunt galbene cu 9 sepale, 6
petale, 6 stamine i un pistil. Sunt asociate Ón
raceme erecte Ón v‚rful ramurilor. )UXFWHOH VXQW
bace alungite alb„strui-brumate, cu 2-5 semin˛e.

Ordinul Papaverales
ï Sunt plante ierboase sau lemnoase, arbu ti sau arbora i
cu frunze alterne, adesea lobate sau ad‚nc sectate.
Florile solitare sau dispuse Ón inflorescen˛e cimoase sunt
actinomorfe sau zigomorfe, cu un num„r variabil de
elmente i gineceu sincarp superior. Fructele sunt
capsule valvicide sau poricide, rar indehiscente. Se
Ónrudesc cu ranunculaceele, fapt dovedit de structura
asem„n„toare a florii, dar i de particularit„˛i biochimice
i embriologice. Se Ónregistreaz„ i unele asem„n„ri cu
caparalele, Ón ceea ce prive te placenta˛ia parietal„ i
anatomia organelor vegetative.
ï Sunt r„sp‚ndite mai ales Ón zonele temperate ale
emisferei nordice

Familia Papaveraceae
ï cuprinde specii bogate Ón alcaloizi.
Organele sunt str„b„tute de laticifere
anastomozate care con˛in un latex incolor,
alb, portocaliu sau alte culori. Florile sunt
actinomorfe cu urm„toarea formul„ floral„:
K2C2+2A∞-4G(∞-2).

Papaver somniferum
ï SODQWă GH RULJLQH PHGLWHUDQHHDQă, frecvent cultivat„
mai ales Ón India i China Ónc„ din antichitate. Este
men˛ionat Ón lucr„rile lui Homer, Hesiod, Hipocrat, iar
Pliniu cel B„tr‚n i-a dat denumirea de Papaver,
denumire p„strat„ i de LinnÈ. Este o specie anual„ cu
r„d„cin„ pivotant„, tulpin„ erect„, neted„, cilindric„,
cerificat„ i pu˛in ramificat„. Frunzele le are Óntregi,
alterne, alungit-ovate, cerate, cu margini neregulat
incizate, cele inferioare scurt pe˛iolate, iar cele tulpinale
sesile. Florile solitare, mari ro ii sau roz cu o pat„
Ónchis„ la baza petalelor, pe tipul 4 i cu fructul o
capsul„ poricid„. Semin˛ele con˛in 40-45 % ulei i sunt
utilizate Ón alimenta˛ie.

ï Toate organele plantei except‚nd
semin˛ele au laticifere cu un latex
con˛in‚nd 40 de alcaloizi. Din latexul
extras din fructele imature se prepar„
opiumul care este un amestec de alcaloizi
precum: morfina, tebaina, narcotina,
codeina, papaverina etc folosi˛i Ón
medicin„ ca narcotici. Semin˛ele sunt
folosite Ón patiserie, LDU XOHLXO H[WUDV GLQ HOH
are calit„˛i culinare deosebite.

ï Opiumul afost folosit din cele mai vechi timpuri pentru
efectul analgezic al morfinei. Paverina pu˛in toxic„
esteun spasmolitic al musculaturii netede fiind
recomandat„ Ón afec˛iuni ale tractului gastro-intestinal,
ale vezicii biliare i urinare. Codeina are efect inhibitor
asupra centrului tusei. Morfina este unul din cele mai
puternice calmante ale durerii, dar provoac„ dependen˛„
fiind necesare doze tot mai mari pentru acela i efect.
Determin„ intoxica˛ie cronic„ i este inclus„ pe lista
stupefiantelor. Florile proaspete au propriet„˛i tinctoriale
de colorare Ón verde. Macii decorativi prin florile lor sunt
cultiva˛i pe peluze, dar i pentru flori t„iate.

ï Tot cultivat este P. bracteatum a c„rui
floare este Ónso˛it„ de o bractee

Papaver rhoeas
ï Dintre speciile
spontane din flora ˛„rii
noastre amintim: P.
rhoeas ñpaparoanecu
flori ro ii, buruian„
Ón culturile de p„ioase.

P. pyrenaicum
ï cu flori
galbene,
r„sp‚ndi
t Ón
zonele
montane

Chelidonium majus nigelari˛a-
ï O specie peren„, ruderal„, extrem de r„sp‚ndit„
este rostopasca, Este o specie ruderal„ cu un
rizom bine dezvoltat, o tulpin„ dispers p„roas„,
frunzele imparipenat-sectate, cu 2-5 segmente
inegal crenate, dintre care cel terminal mai mare
i trilobat crenat, SH GRV JODEUH VDX GLVSHUV
p„roase. Florile galbene, actinomorfe,
pedunculate, grupate Ón umbele simple, DX XQ
caliciu din dou„ sepale caduce, 4 petale,
numeroase stamine i un gineceu bicarpelar cu
un ovar multiovulat, stil scurt, stigmat bilobat, iar
fructul este o capsul„ silicviform„.

ï Latexul con˛inut are culoarea portocalie, este bogat Ón chelidonin„ i
berberin„, al˛i alcaloizi i are propriet„˛i citostatice. 3ODQWD HVWH
toxic„, intoxica˛ia manifest‚ndu-se prin vome, colici abdominale,
purga˛ii violente, scaune cu s‚nge. Folosirea terapeutic„ a dep„ it
cadrul medicinei populare. Se studiaz„ ac˛iunea bacteriostatic„ i
antiblastic„ a alcaloizilor. Chelidonina i homochelidonina
ac˛ioneaz„ citostatic de tip colchicinic, sedativ i narcotic asupra
centrilor nervo i f„r„ a reduce reflexele, deprim„ miocardul,
relaxeaz„ musculatura coronarelor i ale altor vase sangvine.
Ac˛ioneaz„ ca antispastic mic or‚nd tonusul musculaturii netede a
bronhiilor, stomacului, intestinului i uterului. Sanguinarina are
ac˛iune excitant„ asupra centrilor medulari i antitumoral„ de tip
calchicinic. Complexul alcaloidic este narcotic, spasmolitic, coleretic,
antibacterian i antifungic. 6WLPXOHD]ă WRQXVXO i peristaltismul
vezicii biliare cu efect colecistochinetic, amelioreaz„ fluxul biliar Ón
dischinezii biliare, hepatit„ cronic„ i dup„ hepatit„ acut„, Ón
hipotonie i atonie vezicular„. Normalizeaz„ valorile bilirubinei i
colesterolului. Stimuleaz„ secre˛ia pancreatic„ i secre˛ia de lipaz„
i ·-amilaz„. Reprezint„ un medicament hepatoprotector, iar
extractele totale din plant„ au efecte antibiotice pe un num„r mare
de germani patogeni. Latexul se utilizeaz„ la tratarea negilor

Familia Fumariaceae
ï are Ón componen˛„ specii
ierboase scunde, rar
ag„˛„toare, f„r„ latex, dar cu
uleiuri. Frunzele sunt ad‚nc
divizate. Florile, grupate Ón
inflorescen˛e racemoase, VXQW
mici, zigomorfe, cu una sau
dou„ petale pintenate, cu
nectarii i cu staminele
grupate Ón dou„ m„nunchiuri
de c‚te trei. Formula floral„
este
K2C2+2A4;(1/2+1+1/2)G(2).
Se cunosc aproximativ 500 de
specii dintre care mai mult de
jum„tate apar˛in genului
Corydalis. Mai r„sp‚ndite
sunt: C. cava i C. solida ñ
brebeneii (figura 88) prin
p„durile de foioase.
ï

ï -Fumaria este un
gen cu cca 50 de
specii, cu fruct
indehiscent,
monosperm
(nucul„),
r„sp‚ndite prin
culturi, f‚ne˛e,
p„ uni, margini de
drum. Unele
specii sunt
ornamentale

ï Bibliografia selectiv„:
ï Hodisan, I., Pop, I., Botanica Sistematica, 1976, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti.
ï Parvu, C., 1997, Universul plantelor ñ Mica enciclopedie, Editura Enciclopedica,
Bucuresti.
ï Pop, I., Hodisan, I.et all., 1983, Botanica sistematica, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti.
ï Cristea, V., 1998, Botanica sistematica ñ indrumator de lucrari practice,
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.
ï Beldie, Al., 1977-1979, Flora Romaniei. Determinator ilustrat al plantelor
vasculare, Editura Academiei, Bucuresti.
ï Ciocarlan, V., 2000, Flora ilustrata a Romaniei, Editura Ceres Bucuresti.
ï *** Flora RPR si RS Romaniei, 1952-1976, Volumele I-XIII, Editura Academiei,
Bucuresti.
ï Marian, Monica, Mihalescu Lucia, 2006, Botanica sistematica ñ note de curs,
Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
ï Stefan, N., Oprea, A.,2007, Botanica Sistematica, Editura Universitatii îAl.I.Cuzaî,
Iasi.