1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia geografică şi dimensiunea ... - FPDL

More documents

Recommendations

Info

Media temperaturilor maxime anuale intre anii 1990- 2000 la statia meteorologica Parang g C 10 8 6 4 2 0 Medii anuale ale valoriilor medii ale nebulozitatii imtre anii 1990-2000 optimi anul 199 6 4 2 anul 199 anul 199 anul 199 anul 199 anul 199 anul 199 anul 199 anul 199 anul 199 Series1 8.63 6.74 7.81 7.6 8.34 6.87 6.6 6.63 7.17 7.8 8.93 0 anul anul anul anul anul anul anul anul anul anul anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Parang 4.55 5.07 4.73 4.55 4.89 5.53 5.72 5.61 5.28 5.35 4.37 anul 200 8
CARACTERE HIDROLOGICE Apele de suprafaţă Ca o caracteristică a întregii reţele hidrografice a zonei studiate se remarcă orientarea cursului râurilor pe o direcţie nord-sud. Întreaga reţea hidrografică a zonei este tributară râurilor Olt şi Jiu, prin afluenţi direcţi sau indirecţi de dreapta, respectiv de stânga ai acestora, cu o direcţie de curs, în linii mari, de la nord la sud. Principalele râuri care străbat zona şi constituie cea mai importantă resursă de apă sunt, de la vest la est: A. Costeşti, afluent de stânga al Bistriţei (L = 18 km, S = 45 km²), care se varsă la sud de comuna Costeşti, cu izvoare tot în Munţii Căpăţânii (curmătura Lespezi), care adună apele de pe versanţii nord-vestici ai masivului (sectorul până la Plaiul Lespezi) (pâraiele Şasa Voiceşti, Ghelălău, Curmăturii), versantul estic al muntelui Arnota şi versantul sudic al Muntelui Cacova (Pârâul Sec sau Valea Morii). Sapă chei spectaculoase pe traiectul unei falii importante, străbătând Masivul Buila-Vânturariţa de la nord la sud. Se constată că reţeaua hidrografică este bogată şi bine reprezentată. Cursurile de apă sunt permanente, fără a avea însă debit mare. B. Bistriţa, afluent de dreapta al Oltului, care se varsă în Olt în apropierea comunei Băbeni-Bistriţa, între gurile de vărsare ale râurilor Govora şi Luncavăţ. Prin izvoarele sale, Bistriţa pătrunde adânc în Munţii Căpăţânii. La originea sa sunt mai multe izvoare care pornesc de sub culmile munţilor Văleanu, Rodeanu, Zănoaga, Govora, Netedu. Pe partea dreaptă, prin unirea mai multor izvoare, se formează pârâul Gurgui, iar pe stânga pârâul Cuca. Acestea îşi măresc treptat debitul şi se unesc la cantonul „Între Râuri”, formând râul Bistriţa. În cursul său meandrat până la Olt, el străbate dealurile subcarpatice pe o distanţă de circa 42 km, bazinul având o suprafaţă de 384 km². Dacă se adaugă şi lungimea izvoarelor sale şi a afluenţilor, lungimea totală este de circa 60 km. Sapă chei spectaculoase pe traiectul unei falii importante, străbătând Masivul Buila-Vânturariţa de la nord la sud. Se constată că reţeaua hidrografică a Bistriţei este bogată şi bine reprezentată. Cursurile de apă sunt permanente, fără a avea însă debit mare. C. Romani De pe partea dreaptă, Bistriţa primeşte ca prim afluent important pârâul Romanilor (Hurezu), provenit prin unirea pâraielor Bistricioara cu pârâul Romanilor. Un afluent de dreapta mai important al Râului Romani este Pârâul Lunga. D. Luncavăţ, afluent de dreapta al Oltului, care izvorăştre din Munţii Căpăţânii. Este format prin unirera Pârâului Cumpenelor, cu izvoarele sub Vârful Balota şi Pârâul Blej, cu izvoarele sub Vârfurile Ursu şi Coşana. În cursul său până la vărsare străbatre de la nord la sud localităţile Vaideeni şi Horezu, apoi se curbează şi-şi schimbă cursul pe direcţia nord-vest – sud-est, ca mai toate râurile din zonă. Principalii afluenţi sunt: Pârâul Râmeşti, Pârâul Urşani. E. Olteţ este ultimul afluent de dreapta al Oltului care adună apele din zona montană înaltă. Este şi râul care trasează limita geografică dintre Munţii Câpăţânii (est) şi Munţii Parâng (vest). Are ca principali afluenţi de stânga Cerna şi Tărâia, care adună apele din vestul Munţilor Căpăţânii. Sapă în calcare chei spectaculoase, la nord de Mănăstirea Polovragi. F. Gilortul este afluent de stânga al Jiului, cu izvoare în Munţii Parâng. Principalii afluenţi sunt: de stânga: Galbenul şi Gilorteţul şi de dreapta: Aniniş, Ciocadia şi Blahniţa. Toate acestea curg iniţial pe direcţia generală nord-sud, pentru a se recurba apoi spre sud-vest, spre Jiu. Dintre acestea., Pârâul Galbenul sapă chei spectaculoase în calcare. 9
Page 1 and 2: 1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia
Page 3 and 4: Permian şi Mezozoic. Aflorează la
Page 5 and 6: 0 C zecimi 26 24 22 20 18 20 18 16
Page 7: Medii anuale ale valorilor presiuni
Page 11 and 12: C. Peisaje, faună si floră Vegeta
Page 13 and 14: coborând mult în pădurile de la
Page 15 and 16: Nr. Specia Denumirea populară Grad
Page 17 and 18: În aceste păduri de la poalele mu
Page 19 and 20: âuri reprezintă zona lipanului ş
Page 21 and 22: D. Zone protejate sau de interes ec
Page 23 and 24: - "Învârtita dorului" - festival
Page 25 and 26: Printre elementele decorative valor
Page 27 and 28: epoca brâncovenească. Într-adev
Page 29 and 30: Este construită din lemn de stejar
Page 31 and 32: O mulţime de sfinţi din care nu l
Page 33 and 34: 4. Comuna Vaideeni 4.1. Biserica de
Page 35 and 36: 6. Oraşul Novaci 6.1. Biserica de
Page 37 and 38: lucrări de mântuială, neprofesio
Page 39: 2. Dezvoltarea sporturile montane -

1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia geografică şi dimensiunea ... - FPDL

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?