Pentru staţia Polovragi, se observă că anii în care s-au înregistrat valori scăzute ale nebulozităţii alternează cu anii în care valorile acestui parametru sunt ridicate, fiind în directă legătură cu regimul temperaturilor medii anuale <strong>şi</strong> cu cel al precipitaţiilor. Ceaţa prezintă mare importanţă pentru vegetaţie deoarece aduce un plus de umiditate pentru plantele ce cresc pe feţele însorite, diminuând acţiunea insolaţiei. Domină în tot timpul anului, însă cea mai mare frecvenţă o are primăvara, determinată mai ales de curenţii de aer ce transportă cantităţi de vapori de apă din etajul făgetelor. Vântul, sau deplasarea aerului de-a lungul suprafeţei terestre, provoacă ample variaţii neperiodice celorlalte elemente meteorologice <strong>şi</strong> sporeşte viteza evaporaţiei, cât <strong>şi</strong> a transpiraţiei. Influenţa constantă <strong>şi</strong> permanentă a reliefului conferă vântului caracteristici regionale stabile. Acesta se exprimă prin două caracteristici esenţiale: direcţia <strong>şi</strong> viteza. Vântul dominant bate din nord-vest, uneori canalizându-se în lungul văii Lotrului sau a Oltului. Reprezintă un important factor climatic, care adesea î<strong>şi</strong> pune amprenta asupra distribuţiei vegetaţiei sau asupra aspectelor acesteia. Pe creastă vântul bate aproape în permanenţă, de<strong>şi</strong> mediile anuale ale vitezelor nu depăşesc 1 - 2 m/s. Vântul determină adaptări interesante la plantele ierboase <strong>şi</strong> lemnoase de altitudine. Astfel, ca urmare a predominanţei vântului în direcţia nord-vest se întâlnesc molizi răzleţi ai căror coronament ia formă de steag. Efectele vântului asupra vegetaţiei se resimt <strong>şi</strong> indirect prin influenţa pe care o au asupra depunerii zăpezii. Datorită direcţiilor predominante a vântului din direcţiile nord, nord-vest, sud-est, zăpada este spulberată de pe aceste pante, creându-se posibilitatea îngheţării solului cu consecinţe pentru vegetaţia respectivă. Precipitaţiile atmosferice reprezintă un factor climatic foarte important deoarece apa provenită din ploi sau din topirea zăpezii constituie sursa de umezeală a solului, necesară plantelor în perioada de vegetaţie. Cantitatea anuală de precipitaţii variază de la an la an. La staţia Parâng, anii cu precipitaţiile cele mai abundente sunt 1990 <strong>şi</strong> 1996, cu valori între 1129,4 <strong>şi</strong> 1260 mm, iar cea mai scăzută valoare, de 895,8 mm, s-a înregistrat în anul 2000. În zona de munte numărul zilelor ploioase este de 150 - 160 pe an. Formele precipitaţiilor, precum <strong>şi</strong> repartiţia lor pe anotimpuri, reprezintă abateri de la regulile generale pentru ţara noastră. Regimul anual al precipitaţiilor se află în strânsă legătură cu frecvenţa <strong>şi</strong> gradul de dezvoltare al sistemelor barice care traversează Carpaţii Meridionali într-o direcţie sau alta, dar este legat <strong>şi</strong> de intensitatea proceselor termoconvective locale. Din prelucrarea datelor la staţiile meteorologice Cozia <strong>şi</strong> Râmnicu Vâlcea, se observă că anul cu cea mai mică cantitate de precipitaţii este 2000. Din acest grafic, se poate observa, de asemenea, etajarea pe verticală a cantităţii de precipitaţii, valorile fiind mai ridicate la staţia Cozia. Stratul de zăpadă depăşeşte rareori 100 cm. Astfel, pe culmile cele mai înalte, uneori persistă zăpada până în luna iulie, aceasta reprezentând o sursă importantă de umiditate necesară plantelor (staţia Parâng). Durata de strălucire a Soarelui este constantă pe perioada celor 10 ani, valoarea maximă fiind de 1886 ore în anul 1997 <strong>şi</strong> cea minimă de 1546 ore în anul 1996 (staţia Parâng). Etaje climatice Clima este etajată pe verticală, urmând treptele de relief, cu diferenţe <strong>şi</strong> chiar inversiuni de climat de la un versant la altul. Etajul fagului este caracterizat prin precipitaţii cuprinse între 600 <strong>şi</strong> 900 mm/an, ajungând chiar la 1000 mm/an, o umiditate cuprinsă între 68 <strong>şi</strong> 70 %, temperaturi medii anuale cuprinse între 6 <strong>şi</strong> 9 0 C. Etajul molidului este caracterizat prin precipitaţii cuprinse între 700 <strong>şi</strong> 900 mm/an, o umiditate cuprinsă între 67 <strong>şi</strong> 70 % (scade odată cu creşterea altitudinii), temperaturi medii anuale cuprinse între 2 <strong>şi</strong> 5 0 C <strong>şi</strong> prin predominanţa vânturilor cu direcţie NV-SE. Etajul subalpin este caracterizat prin precipitaţii mai mari de 900 mm/an, temperaturi medii anuale cuprinse între 1 <strong>şi</strong> 2 0 C, o perioadă lungă în care zăpada rămâne netopită <strong>şi</strong> o perioadă scurtă de vegetaţie a plantelor. 4
0 C zecimi 26 24 22 20 18 20 18 16 14 12 10 Evoluţia temperaturilor maxime anuale la staţia meteorologică Polovragi în perioada 1981-2004 1980 1985 1990 1995 2000 2005 ani temperaturi maxime anuale Evoluţia nebulozităţii totale la staţia meteorologică Polovragi în perioada 1981-2000 1980 1982 1984 1986 1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 ani nebulozitatea totală medie anuală 5
Change language