1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia geografică şi dimensiunea ... - FPDL

lucrări de mântuială, neprofesionist. Există pe de o parte pericolul degradării în timp al acestor obiective prin
nerealizarea intervenţiilor necesare consolidării şi restaurării. Un caz tipic este cel al bisericii Gruşeţu din
Costeşti, părăsită de câţiva zeci de ani, aflată într-o stare avansată de degradare. Într-o stare ceva mai bună,
datorată însă doar faptului că bisericile sunt funcţionale, se află bisericile Peri, 44 Izvoare, Păpuşa, Urşani,
bisericile de lemn din Gorj, care necesită însă lucrări urgente. Pe de altă parte, un mare pericol îl reprezintă
nerespectarea normelor de restaurare la executarea lucrărilor. Se pot da numeroase exemple de lucrări
executate cu bune intenţii, dar fiindcă n-au fost făcute de către profesionişti, au făcut chiar mai rău.
O parte importantă a patrimoniului local îl reprezintă cel bazat pe tradiţii, meşteşuguri, care este întrun
pericol mult mai mare. În afară de olărit, care s-a menţinut constant în topul priorităţilor, celelalte
activităţi tradiţionale au fost lăsate deoparte, unele pierzându-se sau denaturându-se. În societatea actuală
aceasta este un mers firesc, dar fiindcă acestea reprezintă un patrimoniu extraordinar greu sau imposibil de
recuperat, trebuie investit pentru păstrarea a ceea ce mai există. Acest patrimoniu este constituit din:
arhitectură traditională, instalaţii şi unelte tradiţionale, meşteşuguri tradiţionale (olărit, prelucrarea lemnului
cu toate ramurile sale, de la cherestea până la manufactura obiectelor de uz casnic, ţeserea covoarelor
olteneşti, apicultură, păstorit, pomicultură, etc.), obiceiurile şi tradiţiile locale.
În viitoarele acţiuni de promovare şi valorificare a patrimoniului turistic antropic, trebuie să se ţină
neapărat seama de următoarele aspecte, în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile şi ale valorificării
durabile a resurselor:
- consolidarea şi restaurarea obiectivelor antropice de către profesionişti;
- promovarea/valorificarea obiectivelor mai puţin cunoscute;
- identificarea/păstrarea/restaurarea/promovarea/valorificarea construcţiilor, instalaţiilor şi
uneltelor specifice arhitecturii şi tehniciii populare locale: case de locuit, anexe, mori, joagăre,
pive, vâltori, instalaţii de transport lemn, utilaje, ustensile, unelte, etc.
- stabilirea urgentă a unor norme arhitecturale de către autorităţile locale, pentru păstrarea
specificului zonei;
- încurajarea practicării meşteşugurilor tradiţionale, păstrarea şi transmiterea acestora;
- crearea şi promovarea unor brand-uri locale pentru produse tradiţionale: obiecte din lemn,
covoare olteneşti, ţesături, brânzeturi, fructe, ţuică, miere, etc.
- promovarea actualelor manifestări cultural-folclorice şi crearea altora pentru promovarea
obiceiurilor, traditiilor şi valorilor zonei.
Situaţia pădurilor – potenţialul economic al acestora
Zona dispune de întinse suprafeţe împădurite, în special în zona montană.
La ora actuală în zona au fost retrocedate numeroase suprafeţe de pădure proprietarilor privaţi,
urmând să se continue procesul retrocedarilor conform noilor legi ale proprietăţii. Predominante sunt
suprafeţele forestiere proprietate a statului, iar proprietarii privaţi cu suprafeţele cele mai importante sunt cele
ale obştilor de moşneni din Vaideeni, Horezu, Polovragi, Novaci şi Crasna, precum şi mănăstirile şi parohiile
din zonă.
Pădurile proprietate a statului din zonă, sunt administrate de către RNP Romsilva - Direcţia Silvică
Râmnicu Vâlcea prin ocoalele silvice Romani şi Horezu şi Direcţia Silvică Târgu Jiu prin ocoalele silvice
Polovragi şi Novaci.
Pădurile proprietate privată sunt administrate fie de către RNP Romsilva prin aceleaşi structuri, fie de
către ocoale silvice private: Ocolul Silvic “Buila” Horezu, OS Novaci.
Potenţialul economic al pădurilor a fost şi este deosebit, exploatarea şi prelucrarea lemnului fiind încă
de foarte multă vreme ocupaţii de bază ale locuitorilor. Principala problemă care se pune la ora actuală este
aceea a valorificării durabile a acestor resurse şi valorificarea potenţialului din activităţi complementare. Un
37