1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia geografică şi dimensiunea ... - FPDL

More documents

Recommendations

Info

Pictura interioară, păstrată intactă, are o mare valoarea artistică. Coloritul, pe fond albastru, are nuanţe armonioase şi sobre. Motivele florale care împodobesc anumite părţi ale bisericii şi arcadele pridvorului amintesc arta populară exprimată în covoarele olteneşti, cu preferinţă ale celor gorjene. Biserica Sfintei Mânăstiri Polovragi este înconjurată de chilii, formând o puternică cetate de apărare. În ea se pătrunde printr-o poartă masivă, deasupra căreia se înalţă clopotniţa ridicată în timpul lui C-tin Brâncoveanu. Clădirile vestice, cu etaj şi cerdac, adăposteau odinioară stăreţia, chiliile, arhondaricul, arhiva, cămările, iar la subsol beciurile. În aceste chilii se îndeletniceau călugării cunoscători ai scrisului, cu copierea hrisoavelor şi a şi a actelor de danie, cu traducerea şi transcrierea lor în condica mânăstirii. Aici s-au păstrat mai multe documente, porunci domneşti, acte de danii, actul de închinare al mânăstirii la Sfântul Mormânt cel de răscumpărare al ei, zapisele referitoare la moşiile şi proprietăţile cu care a fost înzestrată, etc. În partea sudică şi cea răsăriteană se află în prezent chilii şi ateliere, iar în partea nordică un zid masiv. Lângă el se înalţă o elegantă ceşmea cu foişor, pe bazinul căreia scrie : “Ceea ce vezi, e făcut de Pisios Polovrag(eanu) 1854, martie 15”. 5.2. Biserica Bolniţă Este situată în partea de nord a incintei, fiind zidită în anul 1732 de egumenul Lavrentie şi închinată Sfântului Ierarh Nicolae, marele ocrotitor al celor neputincioşi. Biserica, în stil bizantin, are formă de corabie. În 1738 a fost zugrăvită de pictorii Gheorghe şi Ioan. Frescele interioare, de colorit viu, s-au conservat excepţional; cele exterioare, care acopereau probabil întreaga suprafaţă a pereţilor, se mai pot vedea în mici fragmente, numai în jurul uşii de la intrare , unde este reprezentată icoana Sfântului Nicolae, patronul locaşului. Biserica nu are pridvor, printr-o uşă practicată în zidul sudic, se intră direct în pronaos. Aici sunt zugrăvite o serie de personalităţi bisericeşti. Pe zidul nordic vedem chipul unei călugăriţe, al unui boier, al unei femei cu doi copii. Un zid prevăzut cu o uşă centrală şi două ferestre laterale, separă naosul de pronaos. Pictura din naos reprezintă scene din viaţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi a Maicii Domnului. De pe boltă Pantocratorul, înconjurat de cete îngereşti binecuvântează poporul. Între absida Sfântului Altar şi naos există o catapeteasmă de zid, pe spatele căreia este pictată jertfa lui Avraam. Pe boltă Maica Domnului cu Pruncul în braţe, iar, mai jos, sfinţii ierarhi, într-o delicateţe serefică, oficiază Sfânta Liturghie. 5.3. Cetatea dacică de pe platoul Pietrei Polovragiului, pus în evidenţă de săpăturile arheologice din anii 70 – 80 de profesorul Floricel Marinescu de la Muzeul Militar Central din Bucureşti. Cetatea situată pe un platou calcaros înconjurat din trei părţi de abrupturi greu accesibile a servit ca loc de refugiu pentru un trib dacic din sec. II –I î. Hr., ce avea aşezare stabilă jos pe terasa Olteţului. S-a propus organizarea unui muzeu în aer liber cu vitrine care să conţină obiectele găsite aici: vase, monezi romane,. Obiecte din bronz şi fier, obiecte din piatră şlefuită. Propunerea nu s-a materializat niciodată. Tot aici este “Crucea lui Ursache” şi “Oborul Jidovilor”- o dolină uriaşă adâncă de 2,5 m. cu pereţii abrupţi despre care se spune ca ar fi funcţionat ca staul pentru vitele oamenilor preistorici. Şi astăzi ea serveşte, primăvara înainte de urcatul oilor la munte, ca obor pentru oile localnicilor. Crucea lui Ursache, domină platoul calcaros fiind vizibilă din satul Polovragi. Este cioplită în piatră dură, fiind o mărturie a existenţei Căpitanului de plai Ursache, care a străjuit pe aceste locuri la sfârşitul sec. XVIII şi începutul sec. XIX. 34
6. Oraşul Novaci 6.1. Biserica de lemn “Sf. Voievozi”, secolul XVIII 6.2. Biserica de lemn “Sf. Dumitru”, secolul XVIII 7. Comuna Crasna 7.1. Biserica din lemn “Cuvioasa Paraschiva” sat Aninişu din Vale - 1800 7.2. Biserica din lemn “Sfinţii Îngeri” sat Buzeşti, 1833 7.3. Ansamblul bisericii de lemn “Intrarea în biserică”, sat Cărpiniş ,1738 7.4. Zid de incintă, sat Cărpiniş, sec. XIX 7.5. Ansamblul schitului Crasna, sat Crasna, 1636 7.6. Biserica de lemn “Intrarea în biserică”, sat Crasna din Deal, sec. XIX 7.7. Casa de lemn Dumitru Danciu, sat Crasna din Deal, sec. XVIII 7.8. Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”, sat Crasna din Vale, sec. XVIII 7.9. Biserica de lemn “Izvorul Tămăduirii”, sat Crasna 1768 7.10. Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”, sat Drăgoieşti – în cimitir 1760 7.11. Biserica de lemn “Sf. Gheorghe” sat Dumbrăveni – în cimitir – 1824 35
Page 1 and 2: 1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia
Page 3 and 4: Permian şi Mezozoic. Aflorează la
Page 5 and 6: 0 C zecimi 26 24 22 20 18 20 18 16
Page 7 and 8: Medii anuale ale valorilor presiuni
Page 9 and 10: CARACTERE HIDROLOGICE Apele de supr
Page 11 and 12: C. Peisaje, faună si floră Vegeta
Page 13 and 14: coborând mult în pădurile de la
Page 15 and 16: Nr. Specia Denumirea populară Grad
Page 17 and 18: În aceste păduri de la poalele mu
Page 19 and 20: âuri reprezintă zona lipanului ş
Page 21 and 22: D. Zone protejate sau de interes ec
Page 23 and 24: - "Învârtita dorului" - festival
Page 25 and 26: Printre elementele decorative valor
Page 27 and 28: epoca brâncovenească. Într-adev
Page 29 and 30: Este construită din lemn de stejar
Page 31 and 32: O mulţime de sfinţi din care nu l
Page 33: 4. Comuna Vaideeni 4.1. Biserica de
Page 37 and 38: lucrări de mântuială, neprofesio
Page 39: 2. Dezvoltarea sporturile montane -

1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia geografică şi dimensiunea ... - FPDL

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?