1.1 Patrimoniu natural A. Situaţia geografică şi dimensiunea ... - FPDL

Este construită din lemn de stejar, tencuită ulterior în exterior. Arhitectura este simplă, biserica fiind
construită în plan dreptunghiular (14 x 5 m). Este în formă de navă, fiind alcătuită din pridvor închis (adăugat
în 1885, când a fost şi tencuită în exterior), pronaos, naos şi altar. Ca şi la biserica de lemn de la Grămeşti,
tavanul este în formă de boltă semicilindrică.
Lângă biserică se mai păstrează şi clopotniţa, construită din zid gros de piatră şi cărămidă, în formă
paralelipipedică, pe două nivele, în anul 1840.
Din păcate, rămânând de multă vreme nefolosită, biserica se află în stare avansată de degradare şi,
dacă nu sa iau măsuri de restaurare, în curând se va pierde definitiv un monument de cult şi de arhitectură
foarte valoros.
1.12. Muzeul de artă – Costeşti
În centrul comunei Costeşti, în clădirea căminului cultural, funcţionează, din anul 1970, un muzeu de
artă modernă, constituit în urma donaţiei muzeografului Alexandru Balintescu, fiu al satului.
Punctul central al muzeului îl constituie lucrările (în număr de 7) sculptorului Gheorghe D. Anghel.
Alături de acestea, în cele trei săli ale muzeului, se mai află 43 de lucrări de pictură ale artiştilor plastici:
Gheorghe Tomaziu (25), Horia Bernea (4), Florin Niculescu, Vasile Brătulescu, Marin Gherasim, Afane
Teodoreanu şi Gheorghe Rodion (9).
2. Comuna Măldăreşti
2.1. Cula Greceanu
La 3 km sud de oraşul Horezu, într-o zonă pitorească, lângă staţiunea de cercetări apicole, se află
complexul muzeistic Măldăreşti, în care se pot vizita două cule, o biserică din secolul al XVIII-lea şi casamuzeu
memorial I. Gh. Duca.
Culele sunt construcţii – locuinţe întărite ale boierilor locali – specifice nordului Olteniei, între
secolele XVI-XVIII.
Cula Greceanu, datând din secolul al XVI-lea (1516), a fost construită de către familia boierilor
Măldăreşti. Are un pronunţat caracter de fortăreaţă: la nivelul inferior ferestrele sunt foarte mici, mai mult
nişte creneluri, zidurile sunt foarte groase, iar uşile sunt din stejar masiv, legate în fier. Uşa cea mare avea rol
de a deruta atacatorii, deoarece dădea în beci, de unde printr-un lift făcut în zid se făcea legătura cu parterul,
adevărata uşă, de dimensiuni reduse, fiind camuflată. La ultimul nivel se află o încăpere care se izola prin
retragerea scării şi baricadarea unui mic chepeng. Cu toate aceste aspecte de fortăreaţă, construcţia are un aer
de eleganţă şi confort, la cel de-al doilea etaj arcadele fiind ceva mai largi. Pictoriţa Olga Greceanu a
imortalizat, într-o frescă aflată într-o încăpere de la etajul al II-lea, portretele membrilor familiei Măldărescu.
În culă se află o expoziţie de mobilier vechi.
2.2. Cula Duca
Cea de-a doua culă din complexul muzeistic Măldăreşti, cula Duca, a fost construită în anul 1812,
ornamentaţiile (stucaturile de pe tavane şi din jurul ferestrelor constând din personaje şi animale fabuloase)
fiind realizate în anul 1827. În interior se mai găsesc sobe vechi cu olane, cu încălzire la două camere.
În anul 1910, cula a fost cumpărată de omul politic I. Gh. Duca, acesta avându-şi aici reşedinţa de
vară. În culă şi în casa de alături (casa memorială I. Gh. Duca) se află obiecte de artă care au aparţinut
fostului prim ministru, constituind un muzeu, alături de obiecte de artă artizanală şi etnografică specifice
zonei (ceramică de Horezu, covoare olteneşti, etc.), obiecte şi mobilier ţărănesc.
2.3. Biserica Măldăreşti
Este ctitorie a boierilor Măldăreşti, din anul 1790. Pictură exterioară.
29